MĂNĂSTIREA “SFÂNTUL ILIE” NUŞENI
Considerente istorice
Confluenţele cu alte popoare de-a lungul istoriei nu aveau să schimbe nimic major în structura ontologică a naţiunii noastre, astfel încât creştinismul se propagă în acest spaţiu şi mărturiile sunt evidente. Aşa se face că fiecare generaţie (sau veac) a dat ofranda sa lui Dumnezeu.
Unii din cei chemaţi de glasul Sfintei Evanghelii (Matei 16, 24), au renunţat la cele ale lumii acesteia şi, retrăgându-se în mănăstiri sau schituri, au slujit chemării lui Hristos, oferindu-se pe sine prinos de jertfă Lui.
De asemenea, şi credincioşii din partea de nord a Ardealului aveau să-şi rectitorească la sfârşit de sec. XX mănăstirile de altă dată şi să construiască şi altele noi, precum şi numeroase locaşuri de cult (biserici).
Repere bibliografice
În acest context s-a înfiinţat şi mănăstirea „Sf. Pr. Ilie” de la Nuşeni (care îşi are hramul de la ctitorul ei, venit aici de la o mănăstire tot cu hramul „Sf. Ilie” – Topliţa). Astfel, prin voia lui Dumnezeu şi vrerea oamenilor, pe vremea vrednicului între păstori, arhiepiscopul Teofil Herineanu (al Clujului), s-a aprobat înfiinţarea unei mănăstiri în apropierea ţinutului său natal (zona Becleanului).
Aşa se face că, pe un teritoriu obţinut de ep. Nicolae Ivan în anul 1933 (un domeniu de 116 ha teren arabil şi 104 ha teren forestier), cu binecuvântarea ÎPS Teofil Herineanu se fac în 1991 demersurile necesare în vederea ridicării unei mănăstiri. Un aport deosebit în această privinţă l-a avut pr. Marius Avram, paroh în localitatea Nuşeni, care a impulsionat întreaga comunitate creştină din zonă.
Câteva detalii organizatorice
Dintre stareţii mănăstirii de la Nuşeni menţionăm pe pr. Ilie Cira (1991-1995), în timpul căruia, în 1994, PS Irineu Bistriţeanul avea să pună piatra de temelie a noului aşezământ. Mai menţionăm pe protos. Sofian Ardelean, fost vieţuitor al măn. Sihăstria şi stareţ al măn. Nicula, care a adus cu sfinţia sa proiectul după modelul bisericii de la Sihăstria, cu binecuvântarea ÎPS Bartolomeu.
În conformitate cu acesta s-au început lucrările la fundaţia bisericii. Fiecare dintre stareţii şi vieţuitorii care au trecut prin mănăstirea „Sf. Ilie”, alături de preoţii şi pelerinii care au cercetat-o de-a lungul timpului, au lăsat câte ceva demn de amintire pentru a fi cinstiţi în rândul ctitorilor sau binefacatorilor.
La fel ca în celelalte mănăstiri din Arhiepiscopia Clujului, meritul deosebit este al ÎPS Mitropolit Bartolomeu, care, ca un părinte iubitor şi excepţional administrator, a reuşit să învingă toate greutăţile şi neajunsurile care s-au ivit de-a lungul timpului şi la Nuşeni şi, datorită căruia, mănăstirea este înfloritoare şi prosperă. Manastirea a fost cercetata si de noul Mitropolit IPS Andrei.
Alte realizări care se cuvin a fi pomenite
Creştinismul oferă lumii şansa unică la naştere prin Viaţa în Hristos (mântuirea). Sfinţii Apostoli preiau mesajul de a propovădui până la marginile pământului învăţătura revelată prin care Dumnezeu transmite
– În perioada precedentă anului 2002 s-a ridicat casa monahală cu bucătărie, sală de mese, chilii, paraclis, camere de arhondar, beciuri şi alte spaţii aferente necesare slujirii şi desfăşurării bunului program al vieţii monahale.
– Biserica închinată Sfântului Prooroc Ilie se înscrie în stilul bisericilor ortodoxe, având renumitul model arhitectural nord-moldovenesc. Pictura, in curs de executie, este realizata de sotii Moldoveanu (Ioan şi Daniela) din Bucureşti şi ucenicii lor.
– Clopotniţa, corpurile de clădire în care vieţuiesc în momentul de faţă călugării, gospodăria anexă şi cele aferente (heleşteu cu peşte) precum si un atelier de icoane.
Înscriindu-se în categoria mănăstirilor nou înfiinţate, măn. „Sf. Ilie” Nuşeni va mai avea şi de acum înainte de realizat și alte lucrării, conform unui plan bine stabilit în această privinţă.
Obştea, condusă de stareţul protosinghel Paisie Iloaie, numără în prezent 18 vieţuitori, care, împletind ascultarea cu rugăciunea, se ostenesc pe calea împlinirii tainei chemării lor.
Ceea ce dorim sa reprezinte mănăstirea :
- În locul acesta să se aducă jertfelnicie duhovnicească .
- Zidurile să vorbească tainic a rugăciune.
- Noi, monahii să fim smeriţi şi cu duh de umilinţă si de rugaciune
Ceea ce noi facem aici prin trăire duhovnicească să fie osteneală sfântă pentru mântuire, întru slujirea neîncetată a lui Dumnezeu.