Parohia AGRIŞUL
DATE ISTORICE ALE PAROHIEI
Parohia Agrişul este formată din satele Agrişu de Sus şi Agrişu de Jos, aşezată în depresiunea din nordul Nistei, pe văile Fundoaia şi Măgura sau Agrişu.
Cele două sate au fost atestate documentar la 1364, atestarea regăsindu-se în Monografia lui Kadar. Toponimia lor este una evolutivă, de la Egrus (1364), la Agrişu de Sus (1853) şi de la Egres (1408) la Agrişu de Jos (1854), dat fiind faptul că termenul maghiar „egeres” se traduce cu „pădure de arini”. Agrișu de Jos este amintit în anul 1364, cu denumirea de Agrișu Românesc, dar arheologic așezarea e mult mai veche. Vechea denumire daco-romană a fost Săliște, ce înseamnă ‘’locaș’’, ”sălaș”; ea se păstrează și azi, neoficial, ca distincție între Agrișu de Sus și Agrișu de Jos.
Prima biserică datată în Agrişu de Sus era una din lemn cu hramul ”Sfântul Ierarh Nicolae”, însoţită de o casă parohială, iar din 1867 ţine, ca filie, de Parohia Figa. În 1910 se construieşte o biserică nouă, de piatră, de către zidarii beclenari Szala Ion şi Sâmboan Ion şi George, cu hramul ”Sf. Ierarh Nicolae”, sub păstorirea preotului Simion Popan, protopop al Protopopiatului Beclean fiind preotul Ioan Bulbuc. Biserica va fi renovată şi zugrăvită la interior în timpul preotului Liviu Rusu, de către zugravul Mureşan Aurel din Beclean (1948).
În Agrişu de Jos, în 1935, pe locul uneia mai vechi, din lemn, preotul Liviu Rusu împreună cu credincioşii zidesc o biserică nouă, de piatră, cu hramul ”Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”, la care s-au făcut, de-a lungul timpului, ample reparaţii: în 1963, în timpul păstoririi preotului Giurgiuca Ioan, s-a înlocuit turla şi acoperişul, avariate în urma unei furtuni năprasnice (16 august 1963).
Între anii 1971-2002 Parohia Figa, cu filiile Agrişu de Sus şi Agrişu de Jos, este păstorită de preotul Beudean Ioan din Figa, timp în care se realizează reparaţii capitale la ambele locaşuri de cult: se introduce curentul electric, se împrejmuiesc cu gard, se înlocuiesc acoperişurile, se realizează pictură murală în tempera, la Agrişu de Jos, şi în frescă la Agrişu de Sus, de către pictorul Adrian Nicolae din Sibiu, s-au renovat iconostasele şi s-au împodobit cu mobilier, sfinte vase şi veşminte. În urma acestor lucrări, cele două biserici au fost resfinţite de către PS Iustinian Chira Maramureşanul: în 27 august 1978 la Agrişu de Jos şi în 18 mai 1986 la Agrişu de Sus.
Dată fiind dragostea de carte și dorința de a face parte din elita intelectuală a poporului român, mulți copii din aceste două sate au învățat și au urmat cursuri ale învățământului superior, ajungând să facă cinste satului din care au plecat. În acest sens, sunt multe persoane care pot constitui un exemplu demn de urmat pentru elevii de azi și cu care parohia se poate lăuda.
Din 2002 cele două sate au fost constituite într-o parohie nouă, Parohia Agrişul, preot titular fiind numit actualul paroh, Lucian Gabriel Badale.
De atunci şi până în prezent Parohia Agrişul a cunoscut o revigorare, din toate punctele de vedere. S-au executat lucrări de reparaţii capitale la ambele biserici, prin strădania vrednicilor credincioşi, la Agrişu de Jos întreprinzându-se lucrări de pictură murală în frescă, un nou iconostas sculptat în lemn de tei, un clopot nou, turnat în turnătoriile firmei Blotor, din Baia Mare, mobilier nou, sfânta masă din marmură, cafas nou, un acoperiș nou la turlă, din tablă de cupru, şi un altar de vară, toate încununate de slujba de resfinţire săvârşită de PS Vasile Someşanul, în septembrie 2007 la Agrişu de Sus şi în septembrie 2008 la Agrişu de Jos.
În anul 2005, date fiind eforturile comune de a ridica o casă parohială, protosinghelul Nicolae Moldovan, de la Mănăstirea Nicula, împreună cu fratele său, inginerul George Moldovan, au donat casa părintească pentru a deveni casă parohială. Noua casă, dotată cu toate cele necesare, a fost sfinţită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, în 21 octombrie 2017.
PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI
Membrii Consiliului Parohial al Parohiei Agrişul:
• Agrişan Ştefan Trifan – epitrop, Agrişan Gavrilă, Marchiş Grigore, Lorinţ Petru, Moldovan Gheorghe, Moldovan Vasile, Lorinţ Ioan, Moldovan Ioan, Moldovan Liviu, Moldovan Nicolae, Moldovan Ioan, Agrişan Daniel, pentru Agrișu de Jos; Moldovan Liviu – epitrop, Mititean Nicolae, Moldovan Ioan, Moldovan Iulius, Cârcu Liviu, Pop Nicolae și Pop Moldovan Ionică pentru Agrișu de Sus.
Membrii Comitetului Parohial al Parohiei Agrişul:
• Moldovan Maria, Cârcu Maria, Silaş Eugenia, Beudean Ruzenia, Pop-Moldovan Leontina, Pop Mărioara pentru Agrișu de Jos. Iar pentru Agrișu de Sus: Badale Luminița, Pop Moldovan Leontina, Pop Mărioara, Mititean Emilia, Moldovan Ileana.
În fiecare sat există câte două cimitire parohiale, câte unul nou și unul vechi. În Agrișul de Sus cimitirul vechi nu mai este folosit de foarte mult timp, locul păstrându-se doar în memoria localnicilor ca fiind cimitir și loc al vechii biserici de lemn.
Programul liturgic al Parohiei Agrişul se desfăşoară alternativ la cele două biserici. În anul 2020 comunitatea număra 380 de persoane, inclusiv copiii.
PREOTUL PAROH
Părintele Lucian Gabriel Badale s-a născut în oraşul Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava, a urmat şcoala primară şi gimnazială în satul natal, localitatea Vama, apoi Seminarul Teologic Liceal „Mitropolitul Dosoftei”, din Suceava, în perioada 1992-1997.
Între anii 1997-2001 a urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Oradea, iar după căsătoria din 2001 cu fata părintelui Beudean Ioan, din Figa, jud. Bistriţa-Năsăud, a fost hirotonit la 08 august 2002, în Catedrala Mitropolitană de către IPS Bartolomeu Anania şi instalat la data de 05 septembrie 2002, la Agrişu de Jos, după slujba Sfântului Maslu, de către PS Vasile Someşanul, de la care, în prealabil, a primit și hirotesia întru duhovnic.
Din punct de vedere profesional, preotul paroh şi-a desăvârşit formarea continuă, obţinând, pe rând definitivarea, apoi gradul al II-lea, iar în anul 2013 gradul I profesional în preoţie. Pentru realizările de mai sus, dar şi pentru activitatea misionară susţinută, părintele a primit gradul onorific de sachelar în 2007, de iconom în 2008, şi de iconom stavrofor în 2017.