Protopopiatul Ortodox Român BecleanProtopopiatul Beclean
Site-ul oficial al Protopopiatului Beclean
Meniu
  • Acasă
  • Istoric
  • Organizare
  • Parohii
    • Parohia AGRIEŞ
    • Parohia AGRIŞUL
    • Parohia Bata
    • Parohia BECLEAN I
    • Parohia BECLEAN II
    • Parohia BECLEAN III
    • Parohia BECLEAN IV
    • Parohia BEUDIU
    • Parohia BORLEASA
    • Parohia BRANIŞTEA
    • Parohia BREAZA
    • Parohia BUDEŞTI
    • Parohia BUDEŞTI FÂNAŢE
    • Parohia CĂIANU MARE
    • Parohia CĂIANU MIC
    • Parohia Centrului
    • Parohia CHEŢIU
    • Parohia CHIOCHIŞ
    • Parohia CHIRALEŞ
    • Parohia CICEU CRISTEŞTI
    • Parohia CICEU GIURGEŞTI
    • Parohia CICEU HĂŞMAŞ
    • Parohia CICEU MIHĂIEŞTI
    • Parohia CICEU POIENI
    • Parohia COCIU
    • Parohia COLDĂU
    • Parohia CORABIA
    • Parohia CORVINEŞTI
    • Parohia DOBRICEL
    • Parohia DUMBRĂVENI
    • Parohia DUMBRĂVIŢA
    • Parohia ENCIU
    • Parohia FELEAC
    • Parohia FIGA
    • Parohia HĂLMĂSĂU
    • Parohia ILIŞUA
    • Parohia JIMBOR
    • Parohia LELEŞTI
    • Parohia MALIN
    • Parohia MĂLUŢ
    • Parohia MANIC
    • Parohia MATEI
    • Parohia MICEŞTII DE CÂMPIE
    • Parohia MOLIŞET
    • Parohia NEGRILEŞTI
    • Parohia NUŞENI
    • Parohia RETEAG
    • Parohia SÂNGEORZU NOU
    • Parohia SÂNICOARĂ
    • Parohia SÂNMIHAIUL DE CÂMPIE
    • Parohia ŞIEU CRISTUR
    • Parohia ŞIEU ODORHEI
    • Parohia ŞIEU SFÂNTU
    • Parohia ŞINTEREAG
    • Parohia ŞIRIOARA
    • Parohia SITA
    • Parohia SPERMEZEU
    • Parohia STUPINI
    • Parohia ŢĂGŞOR
    • Parohia ŢAGU
    • Parohia TÂRLIŞUA
    • Parohia ŢENTEA
    • Parohia URIU
    • Parohia VERMEŞ
    • Parohia VISUIA
    • Parohia ZORENI
    • CAPELA SPITAL
    • CENTRUL PROTECŢIA COPILULUI
  • Mănăstiri
    • MĂNĂSTIREA “SFINŢII MĂRTURISITORI ARDELENI” PETRU RAREŞ
    • MĂNĂSTIREA “SFÂNTUL ILIE” NUŞENI
    • MĂNĂSTIREA “SFÂNTUL LUCA” DOBRIC
    • MĂNĂSTIREA PANTOCRATOR
  • Ştiri
  • Contact
Acasă ➤ Parohia BEUDIU

Parohia BEUDIU

ISTORICUL LOCALITĂȚII
Localitatea Beudiu este învecinată astfel: la N-Bozieş, la S-Malin, la E-Nuşeni şi Feleac, iar la V-câmp deschis.
Descoperiri neolitice ale culturii „Tisa” au fost găsite la Viţa, Beudiu, Ţaga, Strugureni, Buza. Prima menționare documentară are loc în anul 1214 într-o lucrare monografică a istoricului maghiar Josef Kádár în contextul încercărilor de maghiarizare a teritoriului respectiv. Tradiția orală amintește ca vatră de început a satului Beudiu o stână a unui așa numit cioban Bogiu.
În sate, obștile erau conduse de jude, cneji, oameni buni și bătrâni aleși de comunitatea sătească. Obștile sătești din aceste văi (Valea Meleșului, Valea Fizeșului), erau unite sub conducerea unor duci-voievozi. Numele lor nu este cunoscut, deoarece primul document scris despre Transilvania ne parvine din 1075. În anul 1111 este pomenit Simeon, Episcopul Transilvaniei.
Primele sate din Valea Fizeșului și Valea Meleșului amintite în documente datează din anul 1173. În această perioadă, NV Transilvaniei se afla sub stăpânirea unui român Qdam Blacus cu numele de Gelu, iar acest teritoriu era populat de „români și slavi” (blasii și slavii) care nu aveau arme decât arcuri și săgeți.
Sinodul de la Buda din 1279 hotărăște să ia măsuri pentru preoții „schismatici” dinregatul Ungariei și să fie împiedicați cu forța armată de a mai oficia slujbe religioase, de a mai construi biserici și capele, iar credincioșii de a mai participa la slujbele bisericești oficiate de acești preoți.
Papa Bonifaciu al VIII-lea scrie episcopului de Strigoniu să purceadă cu cea mai mare asprime împotriva necatolicilor. În aceste condiții, mulți români ortodocși au plecat în Moldova (Dragoș respectiv Bogdan în prejma anului 1359, pleacă în Moldova cu românii din 300 de sate), cei bogați trec la confesiunea catolică și se maghiarizează, iar majoritatea populației, deși deposedată de toate averile și drepturile lor, rămân la confesiunea ortodoxă, credința strămoșilor lor.

În aceste perioade tulburi, apare în documente și localitatea Beudiu, fiind redată în lucrarea monografică a lui Josef Kádár pe la anul 1214.
Legenda orală arată întemeierea localității Beudiu ca stână ciobănească a unui așa numit Bogiu. Documentul existent la Arhivele Statului din municipiul Bistrița, cuprinde înțelegerea dintre comitele Grigore și fratele său Iacob, cu Grigore, fiul lui Nicolae, cu privire la împărțirea moșiilor familiei apașeștilor.

Sunt confirmate existența a două grupe de moșii: unul la sud de răul Târnava Mare, între sighișoara și Târnăveni, pe văile Lașlea și Criș, cealaltă grupă pe Valea Someșului, cu extindere pe Valea Meleșului. Pe Valea Meleșului este amintită Moșia Beudiului care cu tot ce-i aparține va intra în stăpânirea lui Iacob până la anul 1315, când va fi moștenită de fiul său Ianoș.
Regiunea este o zonă de conflicte perpetue, pentru asigurarea stăpânirii, fiind în dispute cu cetatea Ungurașului. La 6 septembrie 1316, se redeschide conflictul cu familia Apa, Cetatea Ungurașului dorindu-și pământurile localității Baboșa, localitate care în preajma anului 1334 va fi împărțită în două și va dispărea. Datorită acestor conflicte, zona Cetății Ungurașului a rămas în vorbirea populară drept „Valea Rea”, denumire ce i se atribuie și astăzi. Tot în acest an se stabilesc hotarele celor două zone de influență.
Gâlcevile și neînțelegerile nu se vor termina cu intervenția lui Ioan, voievodul Transilvaniei care intervenise pe lângă Conventul din Cluj-Mănăștur să accepte plângerea lui Ioan și Grigore din Beclean cu privire la fărădelegile săvârșite pe moșia lor Beudiu și la „oaspeții” care încalcă hotarele, sprijiniți de Cetatea Ungurașului. Cere să fie trimiși aici un om de încredere și să cerceteze faptele de la fața locului.

Această scrisoare din 8 iulie 1361 și răspunsul ei din 21 iulie 1361 vor da naștere la unele confuzii ce s-au transmis până astăzi. Oaspeții erau o pătură socială privilegiată cu anumite scutiri: să nu găzduiască decât de bună voie vreun voievod sau vreun slujbaș, erau scutiți de pază la straja hotarelor sau la oaste când regele ar porni la război, scutiți la darea pe vii, darea pe porci sau vite ce vor paște în pădure, iar pricinile erau judectae de judele lor.

Se presupune că oaspeții au populat Beudiul care era maghiarizat, ei venind din localitatea Vița, sat aparținător Cetății Ungurașului, loc unde trăiau românii.
În anul 1407 feciorii lui Apa Grigore și Mihai donează moșia Beudiului familiei Bethle David. Împotriva acestui act de donație se va ridica căpitanul Cetății Ungurașului, Lackz Iacob și chiar regele, moșia fiind danie regală a familiei Apa care a acaparat treptat și Beudiul, vechea proprietate a Cetății Ungurașului, cetate regală.
În anul 1408 este ridicată o biserică romano-catolică, iar preotul primește a IV-a parte din orice. În 1428, regele Sigismund decide „să se despoaie de avere toți nobilii și cnejii care țin pe moșiile lor preoți ortodocși care duc poporul în rătăcire, iar preoților care vor boteza vreun copil în această religie să li se confiște averea”.
În anul 1437, datorită abuzurilor inchiziției și a abuzurilor episcopului catolic Gheorghe Zepeș, s-a aprins focul răscoalei pregătită de multă vreme. Alegerea centrului de la Dăbâca și organizarea taberei în stil husit nu a fost întâmplătoare.

Cu toate că localitatea Beudiu a fost mai departe ca distanță, a fost și ea cuprinsă de flăcările luptei, iobagii de aici participând direct la primele confruntări. Armata răsculaților este formată din țărani români și maghiari, unii locuitori ai orașelor, lucrători de la ocne, precum și mica nobilime.

Reprezentanții răsculaților se prezintă în tabăra nobililor pentru a duce tratative privind îmbunătățirea situației iobagilor.
Uciderea lor din ordinul voievodului Ladislau Csaki a dat semnalul luptei. La sfârșitul lui iunie 1437 are loc lupta de la Bobâlna, încheiată cu victoria răsculaților. Aceasta a fost cea dintâi mare biruință a țăranilor români și maghiari, sprijiniți de orășenimea săracă, de lucrătorii ocnelor de la Dej, Sic, Cojocna și de mica nobilime.
La 16 septembrie, la Căpâlna, are loc înțelegerea dintre nobilime împotriva țăranilor, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”. Promisiunile făcute țăranilor nu sunt respectate, de aceea la sfârșitul lunii septembrie 1437 are loc a doua luptă între țărani și armata nobililor la , luptă încheiată nedecis. Fiind localități învecinate, cu siguranță au participat la răscoala din Apatiu și iobagii din Beudiu. În 6 octombrie are loc în satul Apatiu o nouă înțelegere între răsculați și nobili, numită „ pacea sezonieră”, adeverită de către Conventul de la Cluj-Mănăștur în 10 octombrie 1437.
Regele Vladislav al II-lea confirmă domeniul feudal al familiei Bethlen prin donația regală asupra văii Meleșului și implicit a Beudiului. În anul 1491, în partea de sus a satului se va construi un heleșteu de pește și în jurul lui se vor isca multe certuri. În preajma anului 1505, Bethlen Micloș cere să se facă o examinare a faptului că în anul 1495 se afla pentru o perioadă mai îndelungată de timp în Ungaria, timp în care s-au produs inundații asupra heleșteului și acesta s-a distrus. Fiii lui Bethlen Gergely Iutko și ai lui Balasz Gleh și Ianoș au trimis iobagii acolo și au prins peștii pe care i-au vândut la un preț ridicat în urma căruia paguba a fost doar de 100 florini.
În anul 1505, Bethleny Balasz dă în judecată pe Bethleny Micloș pentru că în timp ce s-a distrus heleșteul său din Böod, acasă i s-au distrus 7 părți de pământ în valoare de 2.000 forinți aur. În urma unui recensământ realizat în anul 1511, reiese că fiii lui Bethlen Mikloș erau: Ianoș și Farkaș care ajung proprietarii comunei. Perioada 1524-1584 va marca localitatea Beudiu prin donații și schimburi de pământ și cedări în detrimentul familiei Bethlen, precum și împroprietărirea familiei Potocoi și Bathory.
Ferrante Capeci susține că în 1584, Transilvania este locuită de români, cei mai vechi locuitori, care se trag din italieni și longobarzi. J. Bogars, care intră în Transilvania pe la Satu-Mare este surprins de faptul că se vorbește foarte mult românește. Trecerea generalului Basta în anul 1603 prin Böod (Beudiu) va produce mari pagube și stricăciuni prin arderea și distrugerea satului, precum și uciderea localnicilor. După epopeea lui Mihai Viteazul, sunt amintiți primii stăpâni, Tahy Istvan, ce câștigă o bucată de moșie în Böod.
În anul 1654, sunt pomeniți primii iobagi Varga și Bartua. Căpitanul Kemeny Ianoș își organizează tabăra în Bӧod, iar în 27 octombrie, este zdrobit de armata tătaro-turcă. Când tătarii au trecut pe aici, locuitorii în mare parte se aflau în biserică, iar aceasta a fost incendiată cu sătenii în ea, mulți dintre ei pierzându-și viața sub ruinele acesteia.
Satul Bӧod la momentul 1762, se afla pe o parte a moșiei Bathlony, numărând 18 familii de iobagi cu 25 de băieți, 8 familii de jeleri cu 11 băieți, un iobag tânăr, orfan, 3 jeleri și nici un loc de casă pustiu.
În anul 1687, armata austrică intrând în Ardeal, va aduce preoților români cazne grele, aceștia vor fi supuși unor dări financiare anuale din ce în ce mai mari.

Aici amintim: 7.000 florini, 900 cubule de grâu, 1.500 cubule de ovăz, 4.800 ferii de vin, 240 de vite, și 400 de care de fân. Aceste dări au sporit an de an, până în anul 1698, moment care a împins preoții români la sărăcie și uniație. Iezuiții intrați în Ardeal o dată cu trupele austriece le propuneau preoților români unirea cu „legea împăratului ca mijloc de a scăpa de sărăcie”.
La 1692, murind mitropolitul Varlaam, este ales în locul lui, Teofil ca mitropolit al Bălgradului, al Vadului, al Silivașului, al Făgărașului, al Maramureșului al Episcopilor din Țara Ungurească, fiind hirotonit in 18 septembrie 1692 de vlădica Teodosie în București, pe lângă îndatoririle obișnuite făgăduind și păzirea Ortodoxiei în biserică.
Comisiile care adunau dările luau de la preoți cât puteau și care nu aveau posibilități, le treceau datoria pentru anul următor. La 12 decembrie 1694 Dieta recunoștea că preoții români sunt „schilodiți” de dările asupritoare. Odată, mitropolitul Teofil întâlnise doi preoți mânând porcii moșierului, plângând, ei strigară să-i scape că pier. Aici sunt pricinile unirii din 1698.

Asupra vlădicii Teofil s-au făcut numeroase presiuni și șantaje de a trece la uniație, dar soborul protopopilor din 10 iunie 1697 nu au dorit să discute aceste probleme numai cu împăratul, pentru că el le promise scutirea de toate dările și greutățile, și înzestrarea cu toate veniturile preoților catolici, pentru o unire fără nici o schimbare în credința și viața Bisericii lor. Numai așa a putut Teofil să moară în scaun, după ce-și făcu testamentul la 12 iulie 1697.
Consfințindu-se unirea cu Roma prin „Diplomele Leopoldine” din 1698 și 1701, prin care biserica românească este ruptă de biserica soră din Țara Românească și subordonată arhiepiscopiei de Strigoniu. În a doua diplomă leopoldină le sunt recunoscute românilor uniți drepturi egale cu ceilalți locuitori și, preoților uniți li se recunosc drepturi egale cu a celorlalte culte. Această diploma leopoldină nu va fi aplicată niciodată în Transilvania.

În cceastă perioadă de trecere la uniație, asupra românilor ortodocși din Transilvania se vor face mari presiuni de catolicizare și maghiarizare. Românii care nu doreau să îm brățișeze uniația nu aveau dreptul la proprietate, nu puteau să-și dea copii la școală și erau lipsiți de drepturi in propria lor țară. Umilința impusă de Imperiul Austro- Ungar românilor dinTransilvania era fară precedent.

Nici una din promisiunile curții de la Viena nu a fost respectată, motiv care a determinat pe episcopul unit loan Inocențiu Clain (1728-1751) să facă o mulțime de memorii Curții de la Viena pentru a obține drepturi pe seama poporului român din Transilvania. La 9 septembrie 1743 Inocenție Clain trimite prin poștă un memoriu în care se spune: „Suntem tratați mai rău ca evreii. Numai atâta dreptate se poate face unui popor care numără peste 500.000 de suflete”.
Văzând episcopul Inochentie că toate demersurile făcute împărătesei Mariei Tereza au rămas fără rezultat, a plecat el insuși la Viena spunând apropiaților săi că dacă nici de data aceasta nu va izbuti, se va așeza in fruntea credincioși1or și vor trece munții Carpați. La Viena i s-au adus mai multe invinuiri (82), a fost arestat și exilat in Italia, ținut in sărăcie a fost nevoit să-și vândă crucea de episcop pentru a putea trăi. Astfel a fost umilită populația din Transilvania, care nici nu era recunoscută ca a atare națiune in stat alături de maghiari, sași și secui.
Recensământu1 din 1713 amintește existența în localitatea Beudiu a 7 iobagi, 27 jeleri locuind în 38 de case, iar între anii 1720-1721 locuitorii sunt în număr de 361.
În satele de pe Valea Meseșului pe la annl 1733 existau români de credință ortodoxă; abia din această data au reușit să le impună uniația. Rezultatul uniațieinu s-a lăsat așteptat. Pentru că multe familii din Beudiu și Vița pleacă în Moldova. Se înregistrează astfel dc emigrări in anii 1738, 1739, 1762, 1764, 1765, 1770, 1771, l775.
Între anii 1764-1784 localitatea Beudiu este amintită in lucrarea lui Pompei Boca ca având 466 de suflete, în majoritate români. În 1784 regele Iosif al II-lea scria: „ungurului nu-i pasă de ce este drept și ce este nedrept. Iobagul este sclavul său. Acești săraci supuși români care sunt fără îndoială cei mai vechi și mai numeroși locuitori ai Ardealului, aceștia sunt maltrați de fiecare, fiind cop1eșiți de toate nedreptățile. Mă mir că mai există in Transilvania români și că ei nu au fugit cu toții“.
În anul 1840 doar 3 iobagi mai aparțin de Cetatea Ungurașului, care pretinde treptat terenul in fața nobilimii maghiare ce își întindea stăpânirea pe restul moșiei, fiind condusă de familiile Bethlen și Banffy, plătind și tribut regal: 663¼ Kӧbol, 119 căruțe cosite, 56 găleți struguri, 4 stupi, 50 de boi, 50 de vaci, 43 oi, 24 porci, 50 cai, 7 viței, 4 capre.
La recensământul din 1842 popu1ația comunei Beudiu era de 459 de suflete. Registrele familiare nobiliare atestă la 1843 ca stăpâni pe căpitanul grof Bethlen Pal care avea în proprietate 32 familii de iobagi, pe baronul Banffy Miklos cu 6 familii și alte două familii, și respectiv o familie de iobagi.
Anul revoluționar pașoptist marchează și localitatea Beudiu prin aprinderea candelei dreptății și renașterea speranței de libertate. În anul 1848-1849 dascălul satului, Dănilă Moldovan, absolvent a patru clase gimnaziale in cadrul Centrului Cultural Românesc de la Năsăud, va acționa ca tribun în oastea lui Avram lancu.

El a contribuit la iluminarea țăranilor români din localitate, trimițând 3 dintre elevii săi la gimnaziul din Năsăud, pregătindu-i astfel pe cei care aveau să continue ceea ce el a început. Evenimentele din vara anului 1848 au dus la o tot mai ascuțită contradicție între țărănimea exploatată și exploatatori, respectiv nobilimea maghiară. Satele de iobagi s-au înrolat sub comanda lui Constantin Roman, originar din Pintic, fost mare profesor la București și colaborator apropiat al lui Nicolae Bălcescu.
Acesta la 14 decembrie 1848 intr-o proclamație declara: „Noi românii nu dorim să fim stăpâni pe nici o nație, nu vrem să știrbim limba, naționalitatea și credința nimănui, ci vrem să trăim in frăție și drepturi egale peste toate bunurile patriei noastre și să ne purtăm egal îndatoririle”.
Pe moșia Beudiu intre 1848-1860 apar noi stăpâni: Vaida Elek și Pàl din primele date oficiale despre locuitorii păstoriți de preotul Bulea Simion, cuprinzând 596 de locuitori dintre care 520 erau români, 18 maghiari, 58 de alte naționalități. În această perioadă apar primele date despre evreii ce vor locui in Beudiu până în anul 1940, când vor fi deportați în lagărele naziste de către hortiști.
În anul 1863 are loc în localitatea Beudiu o acțiune împotriva stăpânilor grofi Banffy Miklos, Bethlen Pal, Aitoi Gyory și Gabor, Vaida Sandor, aceștia primind despăgubiri pentru stricăciunile produse.
Parohia are un cimitir, 400 credincioşi în satul Beudiu, 20 credincioși în filia Viţa.
Parohia desfăşoară activităţi catehetice cu tinerii, paraclise şi acatiste.

ISTORICUL PAROHIEI
Parohia Beudiu aparținea în anul 1882 de Dieceza Greco-Catolică de Cluj-Gherla și sunt aminți pentru prima dată ca membrii ai comunității sătești 32 de suflete de religie iudaică. Sinagoga iudaică era ridicată in centrul satului și a fost demolată în anul 1947. Sub păstorirea preotului Pop Gavrilă se aflau în 1891, 607 enoriași greco-catolici, 26 Evangheliști și 68 evrei. Aceștia locuiau în 134 de case și munceau o moșie de 2406 iugăre.
Stăpânii maghiari ai moșiei erau Kovacs Ianos cu 1,8 ha cu 194 de brațe, moștenitor al familiei Bethlen Gergely și groful Bethlen Odon cu 276 ha și 220 brațe, moștenitor al lui Bethlen Pal. Impozitul moșiei se ridica la 1772 florini și 68 krețari. Anul 1894 va aduce ca preot paroh pe preotul Cheresteșiu Augustin, având ca și cantor pe David Moldovan și dascăl pe Elias Petrean. Acești învățați ai satului se îngrijeau de viața spirituală a 645 enoriași greco- catolici, 28 calvini și 70 evrei.
La începutul secolului al XX-lea localitatea Beudiu, cu numele maghiarizat Böod va cunoaște o înflorire comercială. Exista în această perioadă o moară pusă în mișcare de apă, pe râul Vița: proprietatea lui Grozman Bernat din Beclean, împuternicint fiind Marton Abraham ca reprezentan al său în Beudiu.
Iosif Cadar spunea în lucrarea sa despre locuitorii din Beudiu: „este o veche vatră maghiară distrusă de valul războaielor, iar pe locul maghiarimii locuiește românismul. Acești venetici au ocupat locul maghiarilor pe care îl gospodăresc în stil românesc, iar puținii maghiari rămași vor dispărea total în masa majoritar românească”.
Începutul unui nou secol nu aduce doar speranță și bucurie pentru români. Maghiarizarea forțată depășește orice limite, atacând și ultimul bastion al românismului, școala. Astfel, nenumărate școli de stat, comunale și particulare au fost închise, iar singurele școli ce au supraviețuit au fost școlile confesionale de pe lângă Biserica Unită cu Roma.
Publicarea „Monografiei Solnok-Dăbâca” cu numeroase susțineri absurde vine să continue activitatea de fabricare a documentelor și propaganda promovată de statul maghiar și continuitatea sa prin orice mijloace. Dovezi de necontestat vin să combată concluziile eronate luate de istoriografia maghiară, elaborată la ordin și din anumite interese.
Perioada premergătoare primului conflict mondial găsește localitatea Beudiu sub îndrumarea preotului Augustin Cheresteșiu, având ca ajutor și cântăreț la strană pe învățătorul Ioan Mândraș și un număr de 797 de persoane, din care 708 de confesiune greco- catolică, 6 romano-catolici, 27 calvini și 56 iudei. Casa cantorală și a învățătorului erau din lemn, la fel și casa parohială. Biserica din lemn, construită la intrarea în cimitir s-a deteriorat în urma unei furtuni puternice în anul 1912, iar credincioșii în frunte cu vrednicul lor păstor Augustin Cheresteșiu au demarat lucrările pentru începerea construcției noii biserici în mijlocul satului. La 26 noiembrie 1911 i-a ființă despărțământul Astrei la Beclean, din care face parte și Beudiu cu localitățile învecinate.
În 1909 începe costrucţia noii biserici, după ce biserica din cimitir, acoperită cu şindrilă a fost descoperită de o furtună.
Lucrarea este finalizată în 1912, iar biserica este acoperită cu tablă. În anul 1913 biserica este sfinţită.Arhitectura este specifică bisericilor din Translvania, în stil bizantin, sub formă de navă, cu altarul spre nord, iar în sud turnul cu clopote. Construcţia este realizată din cărămidă şi piatră.

Reparaţia picturii fost realizată de către Valasnyar Velhelm din Dej, la 19 iulie 1959. Actuala pictură este realizată de către Bumbu Constantin din Dej. Iconostasul este realizat de către Guşă Ilie din Rodna. Biserica a fost resfinţită de către PS Vasile Someşanul în anul 2002.
Biserica din Viţa a fost resfinţită la 17 octombrie 1999 de către PS Irineu Pop Bistriţeanul.

Şirul preoţilor slujitori:
1. Popa Gligor sec XVII
2. Popa Dmitrie 1752
3. Ioan Murăşean 1769
4. Constantin Gyulai
5. Iakob Szilaşi 1821
6. Vasile Filipan 1821-1861
7. Popp Gavrilă 1861-1891
8. Cheresteşiu Augustin 1891-1939
9. Pop Grigore 1939-1947
10. Mândraş Ioan 1947-1948
11. Constantin Oltean 1948-1950
12. Pop Vasile 1950-1953
13. Chiticaru Vasile 1954-1957
14. Hosu Viorel 1957-1960
15. Moldovan Vasile 1960-1963
16. Tomuţ Dumitru 1963-1964
17. Câmpean Augustin 1964-1973
18. Bradea Viorel 1973-1991
19. Macarie Vasile 1991-1998
20. Boca Ambrozie 1998-2010
21. Mureşan Gavril 2010-

PREOTUL PAROH
Părintele Mureșan Gavril –Emilian, născut la data de 16 decembrie 1969 în localitatea Cociu, comuna Șintereag, județul Bistrița-Năsăud din părinții Grigore și Ludovica.
A absolvit clasele primare și secundare la școala din localitatea natală în anul 1984, în același an a fost admis la cursurile de zi ale Liceului „Agricol” Beclean, unde a urmat specializarea „zootehnie” pe parcursul claselor IX-X. În anul 1986, în urma susținerii examenului de treaptă, a fost repartizat ca elev al Liceului „Agricol” Seini, specializarea medicină veterinară, cursuri parcurse pe perioada claselor XI-XII. Cursurile acestui liceu au fost absolvite în vara anului 1988, finalizându-le cu susținerea examenului de Bacalaureat.
În anul 1989, a satisfăcut stagiul militar obligatoriu la UM 01050 grăniceri, Turnu-Severin.
În anul 1991, în urma examenului susținut a fost admis ca student al proaspăt reînfiițatei Facultăți de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o în anul 1995.
În anul 1993, s-a căsătorit cu Mureșan Camelia-Nicoleta, împreună având trei copii: Andrei-Ionuț, 1994; Marius-Gabriel, 1996; Mihai-Nicolae, 2007.
La data de 12 iunie 1995, a fost hirotonit diacon, în Capela Seminarului ortodox Cluj-Napoca, de către PS Irineu Pop Bistrițeanul, pe seama parohiei Chiochiș. La 24 iunie 1995, a fost hirotonit preot în cadrul liturghiei arhierești din satul Apatiu, comuna Chiochiș, tot de către PS Irineu.
A păstorit Parohia Chiochiș timp de 15 ani, în anul 1998 având loc slujba de sfințire a bisericii.
În anul 2008 a susținut teza de licență cu titlul: „Familia, celulă de bază a societății”.
În anul 2010, în baza unui concurs de dosare a fost transferat la Parohia Beudiu, comuna Nușeni, parohie în care slujește până în prezent.

 

 

 

Galerie Foto

biserica din Beudiu
biserica din Vița
DSC01123

DSC01124
Poză de la Lucian (15)
Poză de la Lucian (18)

Poză de la Lucian (20)
Vița
Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului

Cuvântul ierarhului

    Un tânăr bine educat este de mare preţ şi în faţa lui Dumnezeu şi în faţa oamenilor. Când vezi un copil bine crescut ţi se bucură sufletul. În copilul bine educat vezi amestecate inocenţa, drăgălăşenia, bunătatea şi multe alte virtuţi. Citeşte ➤
PS Vasile Someşanul

PS Vasile Someşanul

Parohii

Parohia BECLEAN I

DATE ISTORICE ALE PAROHIEI Localitatea Beclean este o aşezare străveche din nord-vestul Podişului Transilvaniei, urme de locuire aici datând încă din neolitic, iar pe vremea romanilor era cunoscută sub numele de Paralissum. În sec. XII este înfiinţată aici o mănăstire catolică, care depindea direct de Roma, având menirea specială de …

Parohia BECLEAN III

DATE ISTORICE ALE COMUNITĂȚII Orașul Beclean, cunoscut și sub numele de „Beclean pe Someș” (în maghiară și germană „Bethlen”) și deține, pe lângă Beclean, și satele Coldău, Figa și Rusu de Jos. Este situat în partea de nord a Podişului Transilvaniei, între Dealurile Ciceului și Dealurile Lechinţei, la confluenţa râurilor …

Parohia BECLEAN IV

ISTORICUL COMUNITĂȚII PAROHIALE Parohia Ortodoxă Beclean IV din protopopiatul Beclean a luat fiinţă la data de 1 februarie 2015, din iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, prin hotărârea nr.659/2015 a permanenţei Consiliului Eparhial din cadrul Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Localitatea Beclean este o aşezare străveche din nord-vestul Podişului …

Parohia BEUDIU

ISTORICUL LOCALITĂȚII Localitatea Beudiu este învecinată astfel: la N-Bozieş, la S-Malin, la E-Nuşeni şi Feleac, iar la V-câmp deschis. Descoperiri neolitice ale culturii „Tisa” au fost găsite la Viţa, Beudiu, Ţaga, Strugureni, Buza. Prima menționare documentară are loc în anul 1214 într-o lucrare monografică a istoricului maghiar Josef Kádár în …

Parohia BORLEASA

PAROHIA ORTODOXA BORLEASA Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxa Borleasa este asezata in partea de nord a Transilvaniei la sud de Parohia Tarlisua si la stanga raului Ilisua. Cel mai apropiat oras este Becleanul la 37 km, in judetul Bistrita-Nasaud unde se gaseste si sediul Protopopiatului Ortodox de care apartine parohia. …

Parohia BRANIŞTEA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BRANIŞTEA Istoricul comunităţii parohiale Parohia ortodoxă Braniştea face parte din protopopiatul Beclean. Satul Braniştea este atestat documentar din anul 1269 sub denumirea de Aqua Palosa, iar putin mai târziu sub denumirea de Arpastow =Lac cu orz, denumire ce o păstrează până în anul 1925, când primeşte numele …

Parohia BREAZA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BREAZA  Istoricul comunităţii parohiale Parohia ortodoxă Breaza face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, Protopopiatul Beclean. Prima mențiune documentară a satului a avut loc în anul 1312 şi se numea Emberfeu. Alte denumiri: Ambrus, Ambritus, Ambriș, Ambrosiu, Ambriciu, Breaza. Satul Breaza se află la nord-vestul județului …

Parohia BUDEŞTI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BUDEŞTI Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă Budeşti face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, protopopiatul ortodox român Beclean. Comuna Budeşti este situată în Colinele Comlodului, în zona de izvorâre a Pârâului de Câmpie şi a râului Apatiu. Are în componenţă patru sate: Budeşti, satul de reşedinţă, …

Parohia BUDEŞTI FÂNAŢE

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BUDEŞTI-FÂNAŢE Istoricul comunităţii parohiale Localitatea Budeşti-Fânaţe a fost întotdeauna considerată ca făcând parte integrantă din localitatea Budeşti. În anul 1941 se individualizează un nou sat component, al comunei Budeşti, numit Budeşti-Fânaţe. După 1900, oamenii proveniţi fie din Budeşti, fie din Ţagu încep să-şi întemeieze gospodării datorită faptului …

Parohia CĂIANU MARE

PAROHIA ORTODOXᾸ ROMȂNᾸ CᾸIANU MARE Istoricul comunităţii parohiale şi bisericii parohiale Numele parohiei: Căianu Mare, Protopopiatul Beclean Hramul Parohiei: Sfântul Ierarh Nicolae Data punerii pietrei de temelie: Referitor la aceasta, inca nu am găsit exact data punerii pietrei de temeile, intru-cat actual biserica de zid este ridicată pe locul uneia mai …

Parohia CĂIANU MIC

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CĂIANU-MIC  Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Română Căianu-Mic funcţionează ca entitate eclesială sub jurisdicţia protopopiatului Beclean, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în localitatea Căianu-Mic . Localitatea Căianu-Mic face parte din marea unitate de relief, cunoscută sub numele de Platforma someşană sau Podişul someşan. Aşezarea este situată …

Parohia Centrului

ISTORICUL BISERICII CENTRULUI PENTRU PERSOANE CU HANDICAP SI PERSOANE VARSTNICE NUSENI Biserica Centrului pentru Persoane cu Handicap si Persoane Varstnice se afla pe malul drept al raului Meles, între localitatile Beudiu si Rusu de Sus, la 9 Km de orasul Beclean. Ea a fost arondata la Protopopiatul Ortodox Beclean. Obiectivul …

Parohia CHEŢIU

PAROHIA ORTODOXᾸ ROMȂNᾸ CHEŢIU Datele istorice al parohiei Cheţiu, filia Bozieş  Numele: Parohia Cheţiu, filia Bozieş;  Protopopiatul: Beclean; Biserica: Cheţiu: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil; Bozieş: Naşterea Maici Domnului; Târnosită: 2001/resfinţită 2004; Stilul Sf. Biserici: Navă; Pictura: Cheţiu: Tehnică Frescă, Andonaş Nicolae; Bozieş: Tehnică Tempera, Alin Teodor Urişor; Pictura pe iconostas: …

Parohia CHIOCHIŞ

PAROHIA ORTODOXᾸ ROMȂNᾸ CHIOCHIŞ Istoricul comunitatii Asezat in partea de Sud-Est a judetului Bistrita-Nasaud la 68 km de orasul Bistrita si 28 km de orasul Beclean ,Chiochis( in Maghiara Kekes ,in germana Blaudorf)_este localitatea de resedinta a comunei cu acelasi nume. Comuna este formata din 10 sate Apatiu ,Bozies,Buza-Catun,Chetiu,Jimbor,Manic,Sannicoara,Strugureni si Tentea. …

Parohia CHIRALEŞ

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CHIRALEŞ ŞI FILIA ŢIGĂU Istoricul comunităţii parohiale Parohia ortodoxă română Chiraleş se găseşte în protopopiatul ortodox român Beclean, arhiepiscopia Vadului, Feleacului şi Clujului, mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului. Numele localităţii provine de la răspunsul liturgic Κγριε ελεισον (Doamne miluieşte) folosit la slujbele unei mănăstiri aflate pe vatra …

Parohia CICEU CRISTEŞTI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CRISTEŞTII CICEULUI Istoricul comunităţii parohiale Parohia ortodoxă română Cristeştii Ciceului aparţine de protopopiatul Beclean şi se află în localitatea cu acelaşi nume. Cristeştii Ciceului este o localitate componenta a comunei Uriu din judeţul Bistriţa Năsăud, aceasta se află pe drumul naţional ce leagă oraşele Dej şi Bistriţa langă …

Parohia CICEU GIURGEŞTI

Parohia Ortodoxă Română Ciceu-Giurgeşti Istoricul comunităţii parohiale Satul Ciceu-Giurgeşti este aşezat în partea de sud-est a jud. Bistriţa-Năsăud, pe cursul mijlociu al Văii Mari (a Căprioarei sau a Reteagului), vale, în bazinul căreia şi-au mai tocmit vetre satele Breaza, Purcărete, Huta, Negrileşti şi Dumbrăveni. Pentru o perioadă de peste 200 …

Parohia CICEU HĂŞMAŞ

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU-HĂŞMAŞ  Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Ciceu-Hăşmaş face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, protopopiatul ortodox Beclean. Satul Hăşmaşu Ciceului s-a mai numit Haghmas (în 1405), Hagymas (în 1553) si Cziczo-Hagymas (în 1615). Astăzi, administrativ, poarta numele de Hăşmaşu Ciceului, iar în actele parohiale figurează drept …

Parohia CICEU MIHĂIEŞTI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU-MIHĂIEŞTI Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ciceu-Mihaiesti face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, Protopopiatul Beclean. Ea este situată în imediata apropiere a Cetăţii Ciceului, veche vatră românească şi ortodoxă înca din cele mai vechi timpuri, de pe vremea domnitorilor moldoveni, care aveau domenii în aceste ţinuturi …

Parohia CICEU POIENI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU POIENI Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă Ciceu Poieni aparţine Protopopiatului Beclean. Biserica parohiei, zidită la începutul secolului XX, între anii1908-1911, sub grija vrednicului de pomenire preot Alexandru Sigartău, este aşezată sub ocrotirea Sfântei Cuvioase Parascheva. Biserica este impunătoare, cu doua turnuri, în formă de cruce, având o …

Parohia COCIU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ COCIU Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Română Cociu se află sub jurisdicţia administrativă a protopopiatului ortodox din Beclean, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. La vărsarea râului Şieu în râul Someş, de o parte şi de alta a căii ferate Cluj-Napoca-Vatra Dornei, la 7 km de oraşul …

Parohia COLDĂU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ COLDĂU Istoricul comunităţii parohiale Parohia Coldău face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, Protopopiatul Beclean. Satul Coldău este aşezat pe partea stângă a şoselei care leagă oraşul Bistriţa de oraşul Dej, între Beclean şi Ciceu Cristur. Azi face face parte din oraşul Beclean. Nu se ştie …

Parohia CORABIA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CORABIA Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă Română Corabia se află sub jurisdicţia administrativă a Protopopiatului Ortodox Român Beclean a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului. Localitatea este atestată documentar pentru întâia oară în anul 1467, anul expediţiei pe care Matei Corvin o intreprinde împotriva moldovenilor, …

Parohia CORVINEŞTI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CORVINEŞTI COMUNITATEA CORVINEŞTI Satul Corvinești, mai demult Uifalăul-săsesc, Uifalău (în dialectul săsesc Nedderšt-Naindref, în germană Niederneudorf, în maghiară Kékesújfalu, Kékesszászújfalu, Szászújfalu, Újfalu), face parte din Comuna Matei fiind o localitate din județul Bistrița-Năsăud, România. Satul are o vechime de peste 700 de ani atestată documentar . Un …

Parohia DOBRICEL

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DOBRICEL ISTORICUL PAROHIEI DOBRICEL ŞI AL BISERICII CU HRAMUL SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL DIN DOBRICEL 1.PAROHIA DOBRICEL 2.PROTOPOPIATUL BECLEAN 3.BISERICA (HRAMUL ): SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL 4.DATA PUNERII PIETREI DE TEMELIE -ANUL 1938 5.PROIECTUL BISERICII ŞI ELEMENTELE DE ARHITECTURĂ – BISERICĂ ÎN FORMĂ DE NAVĂ …

Parohia DUMBRĂVENI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DUMBRĂVENI Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Română Dumbrăveni funcţionează ca entitate eclesială sub jurisdicţia protopopiatului Beclean, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în localitatea Ciceu-Giurgeşti. Localitatea este atestată documentar pentru întâia oară în anul 1467, anul expediţiei pe care Matei Corvin o intreprinde împotriva moldovenilor, conduşi de …

Parohia DUMBRĂVIŢA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DUMBRĂVIŢA Istoricul comunităţii parohiale Parohia Dumbrăviţa face parte din Protopopiatul Ortodox Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud. Numele actual al localităţii -Dumbrăviţa- a fost dat în mod oficial în anul1928 şi derivă din apelativul dumbravă (s.f., pădure de stejar) şi sufixul diminutiv iţă. Cunoscut ca satul preoţilor şi al dascălilor, …

Parohia ENCIU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ENCIU Istoricul comunităţii parohiale Satul Enciu din cadrul comunei Matei, jud. Bistrița- Năsăud este înregistrat documentar în anul 1356 sub denumirea Ench. Numele satului provine de la germanul Hencs sau din prenumele Ensc. În 1356 se amintește că primul posesor al așezării a fost moșierul Marton, fiul …

Parohia FELEAC

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ FELEAC A. Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă Română Feleac se află sub jurisdicţia administrativă a Protopopiatului Ortodox Român Beclean. Localitatea este situată, din punct de vedere geografic în comuna Nuşeni, judetul Bistriţa-Năsăud. Satul a fost înfiinţat de saşi, care au avut şi o Biserică, pe care însa …

Parohia HĂLMĂSĂU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ HĂLMĂSĂU Istoricul comunității parohiale Parohia ortodoxă „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” Hălmăsău, din comuna Spermezeu aparține protopopiatului Beclean. Satul Hălmăsău este situat la nord-vest de comuna Spermezeu, la o distanţă de 9 km de centrul comunei. Locuitorii acestui sat sunt răspândiţi de o parte şi alta a …

Parohia JIMBOR

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ JIMBOR Istoricul parohiei  Jimbor, filia Buza-Cătun Primele informaţii scrise le găsim intr-un Extras însumativ, al tuturor preoţilor si familiilor romaneşti unite şi neunite din Transilvania, realizat în anii 1760-1762, de către Baronul Adolf Bucow, în care se spune că în acea perioadă la Jimbor, ,,era un preot …

Parohia LELEŞTI

Parohia Ortodoxă Română Leleşti Istoricul comunităţii parohiale Parohia Leleşti este o veche comunitate creştin-ortodoxă, aşezată la poalele Cetăţii Ciceului, judeţul Bistriţa-Năsăud, aparţinând ierarhic de Protopopiatul Beclean, iar ca teritoriu de comuna Ciceu-Mihaieşti. Cei mai bătrâni oameni ai satului spun ca aici viaţa a fost întotdeauna liniştită şi îmbelşugata, datorită harniciei …

Parohia MALIN

Parohia Ortodoxă Română Malin Istoricul comunității parohiale Satul Malin, este aşezat pe valea Meleşului şi aparţine de comuna Nuşeni, judeţul Bistriţa-Năsăud având ca vecini la est satul Rusu de Sus, la vest Valea Unguraşului, la sud oraşul Beclean iar la nord satul Beudiu. Atestat documentar din anul 1305, unde locuiesc …

Parohia MANIC

Parohia Ortodoxă Romînă Manic Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Romănă Manic este atestată documentar din anul 1329 în cartea „Documente privind Istoria Romîniei seria C. Transilvania, vol. I-VI (1075-1350), Buc. 1951-1955”, fiind situată în partea de sud-est a judeţului Bistriţa-Năsăud într-un ţinut de o rară frumuseţe. Parohia are două biserici: …

Parohia MATEI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ MATEI Istoricul parohiei Matei Istoricul parohiei Matei se pierde in negura timpurilor. O legenda ramasa in memoria locuitorilor acestei zone spune ca la un moment dat, ajungand Matei Corvin in partile locului si vazand de pe deal doua asezari frumoase, una in stanga si una in dreapta, …

Parohia MICEŞTII DE CÂMPIE

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ MICEŞTII DE CÂMPIE Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Română Miceştii de Câmpie se află sub jurisdicţia administrativă a protopopiatului ortodox din Beclean, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Localitatea Miceştii de Câmpie este atestată documentar din anul 1329, când într-o hotărâre de moşie sunt amintite pământurile numite …

Parohia NEGRILEŞTI

Parohia Ortodoxă Română Negrileşti Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Negrileşti face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, protopopiatul ortodox Beclean. Localitatea Negrileşti se află sub jurisdicţia administrativă a comunei Negrileşti, comuna ce se găseşte la poalele Cetăţii Ciceului. Prima menţiune documentară a satului a fost în anul 1405-villa olachalis …

Parohia NUŞENI

Parohia Ortodoxă Română Nușeni Istoric al Parohiei Nușeni Parohia este situată în partea de Nord-Est a Câmpiei Transilvaniei, în partea de Sud – Vest a judeţului, în zona de dealuri domoale pe Valea Meleșului, strabătut de drumul județean 172A . Altitudinile sunt cuprinse între 400-600 m, la 9 km de …

Parohia Bata

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BATA Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Română Reteag II face parte din Protopopiatul Român Ortodox Beclean şi reunește comunitatea de creștini ortodocși din satul Baţa și cea de la Poienile Reteagului. Sediul parohiei se află în satul Baţa. Prima atestare documentară a satului Baţa datează din anul …

Parohia SÂNGEORZU NOU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SÂNGEORZU – NOU Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă Română Sângeorzu-Nou se află sub jurisdicţia administrativă a protopopiatului ortodox din Beclean, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Numele actual al satului provine, după tradiţie, de la numele unui grof maghiar pe care îl chema Sent Gergy, care a …

Parohia ŞIEU CRISTUR

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CRISTUR-ŞIEU ŞI FILIA COASTA Istoricul comunităţii parohiale: Satele Cristur-Şieu şi Coasta fac parte din comuna Şieu Odorhei, aflată în partea de sud-vest a judeţului Bistriţa-Năsăud, poziţionate în partea de sud-est, de o parte si de alta, a râului Şieu. Pe partea dreaptă a râului este aşezat satul …

Parohia ŞIEU ODORHEI

PAROHIA ORTODOXE ȘIEU ODORHEI Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Sieu Odorhei, cu filia,, Sf Ioan Botezatorul” din Bretea, sunt unităţi bisericeşti aflate în subordinea Protopopiatului Beclean. Aşezat pe malul stâng al râului Sieu, satul Şieu Odorhei s-a dovedit a fi, după o …

Parohia ŞIEU SFÂNTU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞIEU SFÂNTU ISTORICUL Parohiei Ortodoxe Române Şieu-Sfântu Biserica din Şieu-Sfântu , cu hramul Sf. Dumitru a fost adusă de pe Valea Bârgăului. A fost sfinţită în anul 1850, iar clopotele au fost lucrate la Cluj în anul 1857. Primul preot amintit a fost Ioan Mursa şi a servit …

Parohia ŞINTEREAG

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞINTEREAG Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Română Șintereag, Protopopiatul Beclean. Localitatea Şintereag se află pe malul drept al râului Şieu, nu departe de confluenţa acestuia cu Someşul Mare, pe şoseaua naţională dintre Bistriţa şi Beclean, la kilometrul 28. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1325 …

Parohia SITA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SITA Istoricul comunitatii parohiale Parohia Sita, comuna Spermezeu, protopopiatul Beclean Sita este un sat specific zonei Somesului, dar in aceeasi masura si Lapusului, avind in apropiere satele Spermezeu, Halmasau, Borleasa , Perisor , Dumbravita si Paltineasa. Satul prezinta un relief deluros cu multe izvoare, fantani si ape. …

Parohia SPERMEZEU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ SPERMEZEU Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă Română Spermezeu Protopopiatul Beclean Localitatea Spermezeu este atestată documentar pentru prima dată în anul 1456, în actul Conventului din Cluj-Mănăştur, sub denumirea de Ispanmezew (în traducere liberă „Câmpul Comitelui”) . Forma românească „ Szpelmezeu”apare pentru prima dată în „ Statistica românilor” …

Parohia ŢĂGŞOR

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŢĂGŞORU Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Ţăgşoru face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, protopopiatul ortodox Beclean. Atestarea documentară a satului Țăgsoru datează din 10 aprilie 1329, fiind menționat în registrele Capitlului de la Alba Iulia. În acest document se descriu amănunțit hotarele aflate în folosința …

Parohia ŢAGU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŢAGU Istoricul comunității parohiale. Istoricul bisericii parohiale Prima menţiune a satului Ţagu se face în data de 30 mai 1327. Istoria Bisericească a satului Ţagu porneşte şi este legată puternic de nobilul Gavril din Ţagu Mare, luptător pentru drepturile credincioşilor ortodocşi din Transilvania. Pentru acest fapt a fost …

Parohia ŢENTEA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŢENTEA Istoricul comunității parohiale Parohia Țentea face parte din protopopiatul Beclean, județul Bistrița-Năsăud. A luat ființă în urmă cu sute de ani. Epitropul Pop Ioan din parohie, un centenar al satului, ne-a mărturisit că numele localității vine de la un credincios care se numea Țentea. Satul este …

Parohia URIU

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ URIU Istoricul comunității parohiale Parohia Ortodoxă Uriu face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, protopopiatul ortodox Beclean. Localitatea Uriu este atestată documentar în jurul anului 1332. Dascălul şi istoricul Kadar Jozsef, în lucrarea sa, sublinează şi el anul 1332 ca atestare documentară. Localitatea Uriu a aparţinut …

Parohia VERMEŞ

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ VERMEŞ Istoricul comunităţii parohiale Parohia Ortodoxă Română Vermeş se află sub jurisdicţia administrativă a protopopiatului ortodox din Beclean, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Vermeș, mai demult Vermiș (în dialectul săsesc Warmesch, Vârměš, în germană Wermesch, Warmisch, Wermösch, în maghiară Vermes) este un sat din județul Bistrița-Năsăud, …

Parohia VISUIA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ VISUIA Istoricul comunității parohiale Parohia ortodoxă română Visuia aparține protopopiatului Beclean, din județul Bistrița-Năsăud. Satul Visuia, component al comunei Miceștii de Câmpie, Județul Bistrița-Năsăud, este situat la partea de sud a județului. Prima atestare documentară a satului Visuia este la data de 10 aprilie 1329. Acest sat …

Parohia ZORENI

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ZORENI Istoricul comunităţii parohiale Parohia ortodoxă română Zoreni, filia Sălcuţa , aparţine protopopiatului Beclean. Satul Zoreni este aşezat în partea de sud a judeţului Bistriţa- Năsăud şi face parte din comuna Sânmihaiul de Câmpie. În bună parte este aşezat pe marginea şoselei care face legătura între Bistriţa …

Noutăţi

Adormirea Maicii Domnului, hramul bisericii Mănăstirii Dobric, supranumită „Nicula Tiblesului”

La Praznicul Adormirii Maicii Domnului, luni, 15 august 2022, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul, Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, s-a aflat în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Dobric, județul Bistrița-Năsăud, cu prilejul hramului bisericii mari. Mănăstirea Dobric mai …

Binecuvântarea lucrărilor efectuate până în prezent la noua biserică din Nuseni

Joi, 11 august 2022, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, s-a aflat în mijlocul comunității ortodoxe din Nușeni, județul Bistrița-Năsăud. Cu acest prilej, de la ora 18:00, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit …

Sfinţii Împărati Constantin si Elena, cinstiţi la Mănăstirea Dobric

Mănăstirea Dobric și-a sărbătorit hramul istoric, în ziua prăznuirii Sfinților Mari Împărați, întocmai cu Apostolii, Constantin și mama sa, Elena, sâmbătă, 21 mai 2022, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. …

Legături utile

patriarhia.ro mitropolia-clujului.ro basilica.ro trinitastv.ro radiorenasterea.ro
PS Benedict Bistriţeanul

PS Benedict Bistriţeanul

Protopop – Preot Dragos Cristian

Protopop – Preot Dragos Cristian

Protopop – Preot Vicenţiu Doru Zinveliu

Proin Protopop – Preot Vicenţiu Doru Zinveliu

⇑
Acasă ❄ Istoric ❄ Organizare ❄ Parohii ❄ Mănăstiri ❄ Ştiri ❄ Contact

© 2023 Protopopiatul Ortodox Român Beclean

Realizat de Gadesa Soft S R L