Parohia CĂIANU MIC
PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CĂIANU-MIC
Istoricul comunității parohiale
Parohia Ortodoxă Română Căianu-Mic funcţionează ca entitate eclesială sub jurisdicţia protopopiatului Beclean, a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, în localitatea Căianu-Mic . Localitatea Căianu-Mic face parte din marea unitate de relief, cunoscută sub numele de Platforma someşană sau Podişul someşan. Aşezarea este situată în bazinul râului Ilişua. Aria acestui bazin este delimitată spre est de dealurile Suplaiului, spre vest de dealurile Ciceului, spre sud de râul Someş şi spre nord de culmea Brezei şi munţii Ţibleş. Pe valea Ilişua sau a Ţibleşului, vale cu o lungime de circa 42 de km, s-a întemeiat, în urmă cu peste 500 de ani, satul Căianu-Mic, situat în partea de nord-vest a judeţului Bistriţa-Năsăud. Satul Căianu-Mic este atestat documentar încă din anul 1456, împreună cu satele Căianu-Mare, Dumbrăviţa, Dobric şi Spermezeu, aparţinând de domeniul Săsarmului. Documentele care vorbesc despre Căianu-Mic au continuat şi după anul atestării sale, astfel în anul 1485 este amintit sub numele de: Kiss Kaion, iar între anii 1611-1808 sub numele de: Kayanumike, între anii 1850-1877 sub numele de: Kayanu-Mik, iar începând din anul 1900 şi până astazi întâlnim această localitate sub numele de Căianu-Mic.
Istoricul bisericii parohiale
Timp de 277 de ani, de la atestarea documentară a satului(1456) şi până în anul 1733, nu există informaţii despre viaţa religioasă. Acest lucru nu este singular şi nu îndreptăţeşte negarea existenţei unei biserici, hotărâtor implicată în momentele principale ale ciclului existenţial, cu atât mai mult cu cât, începând de la sfârşitul secolului al-XV-lea, după intrarea cetăţii şi domeniului Ciceu în stăpânirea lui Ştefan cel Mare şi întemeierea Mitropoliei Ortodoxe de la Vad (sec.al-XV-lea), creştinismul s-a înrădăcinat temeinic pe aceste meleaguri. În anul 1733, când episcopul Inocenţiu Klein a dispus realizarea unui recensământ a creştinilor români din Transilvania, satul avea o biserică, construită pe Pustă, pe acelaşi loc unde se află şi actuala Biserică.
Actuala Biserica a fost construită pe locul Bisericii vechi, începând din anul 1884, prin jertfelnicia bunilor credincioşi de aici şi sub îndrumarea preotului Moldovan Iosif. În anul 1900, Biserica a fost acoperită cu tablă zincată, iar în anii următori s-au efectuat reparaţii în interior şi exterior. Cu timpul însă Biserica s-a degradat, astfel încât a necesitat iarăşi o reparaţie, între anii 1965-1966..
În anul 1985, prin purtarea de grijă a preotului Gherghel Alexandru, Biserica a intrat în reparaţii capitale: a fost retencuită, atât în exterior, cât şi în interior, izolaţi pereţii, întărită fundaţia, prin armături de beton, iar în interior s-a aplicat a frumoasă pictură murală, în tehnica “frescă”, realizată de către pictorii Tistu Victor şi Ştefan Teodor. În anul 1986 s-a padimentat cu scândură de brad şi s-a confecţionat şi un nou iconostas sculptat. La intrarea în Biserica s-a construit un pridvor din prefabricate, care de asemenea a fost pictat. Îmbrăcată în haină nouă Biserica a fost sfinţită în data de 25 septembrie 1988, de către I.P.S Teofil Herineanu, alături de un sobor de preoţi. Începând cu anul 2004 s-au efectuat din nou lucrări la Sfânta Biserică: s-a refăcut exteriorul, s-au schimbat geamurile, s-a realizat un nou sistem de încălzire, s-a reamenajat curtea interioară şi s-a reabilitat acoperişul.
Arhitectura bisericii este în formă de navă cu altarul spre Răsărit, iar locașul are o lungime de 23 de metri, lățime 9 metri, înălțime a turlei de 12 de metri, cu o grosime a zidului de 0,8 metri. În anul 2002 a fost ridicat un frumos monument al eroilor şi sfinţit de către Prea Sfinţitul Vasile Someşanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului.
Numele unor preoți se cunosc încă din anul 1750. Astfel este amintit preotul George, apoi preotul Ioan Moldovan (1835-1842), preotul Iosif Moldovan (1842-1888), fiul acestuia George Moldovan(1888-1921), Iacob Man (1921-1949), Peter Adrian (1949-1956), preotul Giurgea Ştefan (1957-1984) şi actualul preot Gherghel Alexandru (1984-până astăzi). Dintre cântăreţii de seamă ai parohiei amintim pe: Hiticaş Ioan, Tăut Petrea şi Retegan Teodor, iar dintre epitropi pe: Boca Gheorghe, Şilaş Doru
Cimitirul
În parohia ortodoxă Căianu-Mic există un cimitir în apropiere Bisericii, care are o suprafaţă de aproximativ 2 hectare, care este îngrijit de către consiliul parohial, sub îndrumarea preotului.
Activităţi culturale şi filantropice în trecut
În anul 1840, satul avea o şcoală confesională, dar nu se ştie anul înfiinţării ei. În anul 1850 de pregătirea copiilor se ocupa Teodor Rotaru. Nu există date privind continuarea lucrării lui Rotaru, însă, se pare, că ea a continuat în condiţii bune, întrucât în anul 1865 obştea satului a construit, sub Biserică, o căsuţă din lemn anume pentru şcoală. La începutul secolului al-XX-lea, satul a construit din lemn o nouă şcoală, cu trei săli, poziţionată tot în apropierea Bisericii. Abia din anul 1914 este menţionată o casă şcolară de zid.
Profilul actual al parohiei
Parohia Ortodoxă Căianu-Mic are astăzi un număr de aproximativ 804 credincioşi, mulţi dintre aceştia fiind plecaţi în străinătate. Biserica se implică activ în viața comunității, în strânsă colaborare cu celelate instituții din localitate. Se efectuează constant vizite la cei bătrâni, bolnavi și singuri, oferindu-li-se mângâiere duhovnicească, dar și mici daruri materiale, unde este nevoie. În cadrul Bisericii funcţionează un frumos cor, compus din tineri şi tinere ai Grupului Şcolar „ICR” Căianu-Mic, care participă constant la Sfânta Liturghie şi de asemenea la diferite concursuri de colinde şi cântece străbune. În ultimi ani, participând la Festivalul de colinde şi tradiţii „Nicolae Ivan”, organizat de Arhiepiscopia Clujului, au obţinut locul I şi locul II. Totodată se organizează cu tinerii diferite activități catehetice, fiind implicaţi în activitatea filantropică prin vizite organizate la azilurile de bătrâni și orfelinate, participă la concursuri cu tematică religioasă, ș.a.
Surse bibliografice
1.Arhiva Parohiei Ortodoxe Căianu-Mic;
2. Alexandru Retegan, Căianu-Mic-un sat expansiv-, Ed. Charmides, Bistriţa, 2006;
3. Prof. Viorel Moldovan, Căianu-Mic, Locuri, Oameni, Ocupaţii, Personalităţi şi
Folclor, Ed. Mesagerul, Bistriţa, 2006.
Date de contact:
– Adresa: Căianu-Mic, str. Principală, nr.240, jud. Bistrița-Năsăud;
– Hramul: „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie);
– Telefon: 0263 347008.
Galerie Foto
