Parohia CHEŢIU

PAROHIA ORTODOXᾸ ROMȂNᾸ CHEŢIU

1. Atestare documentară
Prima mențiune documentară a satului Chețiu, datează din 1305 , cu numele (Katel), ca moșie a comiților Grigore și Iacob, care erau frați. Acest sat este unul dintre cele mai vechi sate aparținătoare comunei Chiochiș, fiind surclasat doar de satul Țentea a cărui atestare documnetară este în anul 1219 . Satul Bozieș are și el o istorie seculară, fiind menționat pentru prima data într-un document al Parohiei Romano-Catolice datat pe la 1332, când se pare că aceasta își construia biserica.
2. Așezare geografică
Localitățile Chețiu și Bozieș se află în frumoasa regiune Câmpia Transilvaniei, în partea de Nord-Vest, la periferia Județului Bistrița-Năsăud, la 20 km distanță de Orașul Beclean, la 60 km de Municipiul Bistrița, la 95 km de Cluj-Napoca și la 8 km de comuna Chiochiș. Aceste două sate sunt foarte apropiate unul de celălalt, fiind despărțite doar de râul Meleș, afluent al Someșului Mare. Ele se învecinează astfel: la N – cu satul Beudiu; la S- Apatiu; la V- Țentea; și la E- Bidiu, Enciu.

3. Evoluția denumirii localității
Localitățile Chețiu și Bozieș de-a lungul timpului au avut diverse denumiri. Acestea sunt confirmate în anumite documente de arhivă numite șematisme . Astfel, în șematismele anilor 1842-1947 avem denumirile următoare: KETELY-BORZÁȘ, CHETHIU (Ketel)-BOZIEȘIU (Magyar-Borzaș), CHETHEL (Chethiu) -MAGYAR-BORZÁȘ (Bozieșiu), KÉTHELY (Chethiu)- MAGYAR-BORZÁȘ (Bozieșiu), CHEȚIU- BOZIEȘ.

4. Scurt istoric. Evenimente istorice și bisericești importante
Data înființării parohiei nu se cunoaște. În urma Unirii cu Biserica Romei (1698-1701), parohia devine greco-catolică . Între anii 1733 și 1750 a luat naștere aici un protopopiat greco-catolic care cuprindea 36 de parohii. Încă din vechi timpuri se pare că a existat viață liturgică la Chețiu și Bozieș, de exemplu la Chețiu, încă din anul 1733, erau doi preoți Damian unit și Ion neuinit, exista o biserică, o casă parohială și 16 credincioși , iar la Bozieș era un preot Ștefan unit, exista o biserică și 32 de credincioși . În anul 1762 observăm că în Chețiu era un preot unit și o biserică, două case parohiale și doi preoți ortodocși . În anul 1780 avem confirmată existența unei biserici de lemn închinată Sfinților Arhangheli Mihai și Gavriil și la Bozieș avem mențiunea că era o Biserică cu hramul Sfinților Arhangheli , dar nu este specificat anul. În anul 1867 avem menționată existența unei biserici de lemn la Chețiu în cinstea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, o casă parohială de lemn din anul 1858 și o școală de lemn în care învățau 42 de elevi din sat împreună cu 54 de elevi din Bozieș, care veneau aici la școală . În 1842 parohia Chețiu făcea parte din Protopopiatul Greco-Catolic Buza, ce aparținea Episcopiei Greco-Catoloce Făgăraș. În perioada 1867-1930 parohia Chețiu a aparținut Protopopiatului Greco-Catolic Buza, iar între 1932-1948 Protopopiatului Greco-Catolic Câmpia, care făceau parte din Episcopia Greco-Catolică a Gherlei. În 1948, parohia Chețiu a revenit la ortodoxie. Parohia Cheţiu a făcut parte din Protopopiatul Ortodox Român Beclean (1959-1961), din Protopopiatul Ortodox Român raional Dej (1961-1967) şi din Protopopiatul Ortodox Român Năsăud (1968-1972), ce aparţineau Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului. Documentele din fondul ,,Oficiul Parohial Greco-Catolic Cheţiu”, cu anii extremi 1891-1972, în cantitate de 0,15 m. l. şi 18 u.a., au fost preluate de către Arhivele Statului în anul 1978 de la Oficiul Parohial Ortodox Român Cheţiu . În anul 1924 s-a edificat o biserică de zid, ridicată pe vremea preotului Ilie Blaga și renovată în timpul preotului Rusu Dumitru în 1939. Aceasta a fost sfințită la data de 27 septembrie 1925 de Iuliu Hossu și are hramul Sfântului Ierarh Nicolae . Biserica actuală de la Chețiu este patronată de Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, este din piatră, în stil navă. În decursul anilor s-au efectuat lucrări exterioare de întreținere pe vremea slujirii preotului Fazecaș Găvrilă, precum și lucrări de consolidare a fundației, pictură în tehnica frescă executată de pictorul Neculai Andonaș din Bistrița, policandre, pardoseli și iconostas realizat de sculptorul Sabin Câmpean. Lucrările acestea s-au realizat în timpul păstoririi ÎPS Bartolomeu Valeriu Anania, sub îndrumarea părintelui protopop Dâmbu Ioan și cu osteneala părintelui paroh Istrate Iov, a consiliului parohial și a altor donatori. Resfințirea Bisericii a avut loc la data de 21 septembrie 2004 de către PS. Dr. Irineu Pop Bistrițeanul, acum Arhiepisopul Alba-Iuliei. În timpul păstoririi ÎPS Andrei Andreicuț, sub îndrumarea părintelui protopop Doru Zinveliu și prin purtarea de grijă a părintelui paroh Teodor-Marius Cornea s-a donat Bisericii din Chețiu (de către Teodor și Voichița Cornea părinții preotului paroh) un clopot de 70 kg realizat de Sc. Big-Bang Baia Mare la data de 1 iunie 2018. Prin donațiile credincioșilor s-a realizat sistemul de automatizare a clopotelor și sonorizarea Bisericii printr-o stație performantă. Anul acesta 2020 s-a donat Sfintei Biserici de la Chețiu un alt clopot de 36 de kg de către familia Mehelean Viorel (decedat) și Lucreția, dimpreună cu familia și copiii lor. În anul 2021, în timpul păstoririi ÎPS Andrei Andreicuț, sub îndrumarea părintelui protopop Dragoș Cristian și prin contribuția credincioșilor și a unor oameni mărinimoși, s-a schimbat învelitoarea din tablă a Bisericii, fiind momentan într-un amplu proces de restaurare.
În filia Bozieș se găsește consemată existența unei biserici foarte vechi cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” . Primul document care atestă existența ei menționează o reparație făcută la acoperișul de șindrilă în anul 1648 . În anul 1947 se găsește consemnată existenta unei biserici de lemn, care este renovată în anul 1912 având hramul Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril . Aceasta se află sus pe deal. Probabil că aceasta este și bisericuța din lemn actuală. De la ea se păstrează clopote foarte valoroase care datează din anul 1826 și sunt gravate în chirilică și numeroase cărți de slujbă (triod, octoih mare, evanghelie ș.a) la fel de vechi și de valoroase, precum și trei icoane vechi (Iisus binecuvantand si Maica Domnului cu Pruncul; Maica Domnului cu Pruncul a fost restaurata; Cea de a treia, Rastignirea, este in tehnica picturii pe sticla) aproximatic sec. XVII care se păstrează la Patrimoniul Protopopiatul Ortodox din Bistrița. Între anii 1997-2001 s-a zidit mai jos în mijlocul satului o nouă biserică, cu Hramul „Nașterea Maicii Domnului”, din cărămidă, în stil bizantin, cu elemente tradiționale românești. Piatra de temelie și fundația au fost realizate de preotul Fazecaș Găvrilă, iar ridicarea și înfrumusețarea lăcașului de cult au fost făcute de preotul Istrate Iov, alături de credincioși și alți donatori, în timpul păstoririi ÎPS Bartolomeu Valeriu Anania, sub îndrumarea părintelui protopop Dâmbu Ioan. A fost înfrumusețată cu pictura care a fost realizată de către pictorul Iuga Alin și este în tehnica tempera. Târnosirea bisericii a avut loc la data de 8 septembrie 2001 de către PS. Episcop Vicar Dr. Irineu Pop Bistrițeanul, acum Arhiepiscopul Alba-Iuliei înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. În timpul păstoririi ÎPS Andrei Andreicuț, sub îndrumarea părintelui protopop Doru Zinveliu și prin purtarea de grijă a părintelui paroh Teodor-Marius Cornea s-au început în anul 2018 lucrările de modernizare a curții bisericii care sunt în continuă mișcare. Între timp s-a relizat un locaș de lumânări, s-a pus pavaj langă Biserică, s-au realizat drenuri pentru colectarea apei, s-a plantat (tuja, trandafiri, gazon), s-a relizat un gard din bolțari cu rame din fier forjat și multe altele.

4. Preoți slujitori
Prima menţiune despre o Biserică la Chețiu și Bozieș o avem dintr-un document din 1733. Este vorba despre o biserică aparţinând păturii conducătoare din acele vremuri. Românii săraci şi asupriti, vor fi avut, ca peste tot în Transilvania, o modestă bisericuţă de lemn, în care îşi ţineau slujbele după ritul răsăritean. În acest an îi întâlnim pe preoții uniți Damian și Ștefan și pe preotul ortodox Ioan, iar în anul 1762 avem în Chețiu un preot unit și 38 de familii unite, doi preoți ortodocși și 27 familii ortodoxe, o biserică greco-catolică și două case parohiale . Între anii (1752-1764) îl avem pe preotul Pop Ioan unit, pe protopopul (greco-catolic) de Chețiu Preot Fiscuti Ioan (1782), preotul Kerestez Alexander (1842), preotul Vasile Popovici (1842), preotul Crestineanu Alexandru (1867), preotul Hossu Anania (1877), preotul Blaga Ilie (1903-1932), preotul Rusu Dumitru (1929-1941), preotul Iudean Vasile (1944), preotul Rusu E. Ioan (1945-1947), preotul Nicolae Krizbai (1947), preotul Cherebețiu Alexandru (1947-1956), care a participat la Marea Unire din 1918. În anul 1948 parohia Chețiu revine la ortodoxie fără incidente deosebite. Urmează preotul Gherman (1956-1958), preotul Marius (1967-1968), preotul Bălăi Ioan (1968-1974), preotul Marga Ignat (1974-1979) care frumos cânta la vioară, preotul Făzăcaș Gavrilă (1979-1997), preotul Istrate Iov (1997-2016), iar din anul (2016) parohia este păstorită de preotul Cornea Teodor-Marius.

5. Preot Paroh- date importante
La cârma Parohiei Ortodoxe Române Chețiu se află preotul Cornea Teodor-Marius, originar de pe plaiurile frumoase ale Văii Bîrgăului, din comuna Prundu-Bîrgăului. Părintele Cornea Teodor-Marius, s-a născut la data de 24 septembrie 1987, din părinții Teodor și Voichița Cornea, a făcut școala primară și gimnazială în satul natal și Seminarul Teologic Ortodox Român în Cluj-Napoca. Părintele este și absolventul Facultății de Teologie Ortodoxă, Secția Pastorală, Promoția 2011 și absolventul Studiilor de Master, Secția Pastorație și Duhovnicie, Promoția 2013, din cadrul aceleiași Facultăți de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Între anii 2011 și 2016 părintele a fost profesor de religie ortodoxă la Școala Gimnazială din Tiha-Bîrgăului, unde a avut multe rezultate frumoase alături de elevii săi. Este și absolventul Școlii Populare de Arte, Secția Canto, din Bistrița, promoția 2016. Aici o întâlnește pe tânăra domnișoară Rodica-Cristina Zăvoianu din Sântioana, care, din rânduiala lui Dumnezeu are să-i devină soție la data de 16 mai 2015. Cu binecuvântarea Preamilostivului Dumnezeu și din încredințarea ÎPS Andrei Andreicuț, la data de 5 august 2016, părintele Teodor-Marius Cornea este hirotonit preot, pe seama Parohiei Ortodoxe Române Chețiu, rămasă vacantă în urma pensionării preotului Istrate Iov. Părintele Cornea Teodor-Marius a obținut în anul 2013 definitivatul în învățământ, care a fost recunoscut și în preoție, precum și gradul al II-lea, care s-a realizat prin echivalarea studiilor de master. Din anul 2017 părintele este doctorand al Școlii Doctorale Isidor Todoran, a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, Secția Teologie Istorică, având ca temă de cercetare Preotul Mărturisitor Augustin Pop (1901-1985) Vrednic slujitor al lui Dumnezeu și al neamului românesc, sub coordonarea Pr. Prof. Univ. Dr. Alexandru Moraru.
Adresa: Loc.Cheţiu, nr. 19, cod poştal: 427049, com. Chiochiş, jud. Bistriţa-Năsăud;
Telefon mobil: 0745.779.524;
E-mail : teodor009@yahoo.com

6. Consiliul și comitetul parohial
Consiliul Parohial este alcătuit din 21 de membrii, bărbați, după cum urmează: Chețiu 7 (Curtean Vasile (Epitrop 1), Vaida Constantin, Rozean Ioan, Lupșa Ioan, Pop Dănuț (casier), Someșan Ovidiu, Berceni Cristian) și Bozieș 14 ( Mesaroș Iosif (Epitrop), Pop Ghiorghe, Secheli Dănuț (casier), Abodi Mircea, Pop Teodor, Flueraș Cornel, Pop Florin, Pintea Florin, Bungardi Luca, Mureșan Cosmin, Hlinca Ioan, Huciu Ilie, Antal Alexandru, Mehelean Pop Sorin). Aceștia sunt implicați în buna organizare a parohiei, respectiv filiei fiind alături preotului paroh, împreună cu femeile din comitet. Comitetul de femei este alcătuit din 22 de membre, femei după cum urmează: Chețiu 16 ( Vaida Viorica, Pintea Ana, Berceni Ana, Pastina Anamaria, Vălean Rodica, Pop Ancuța, Măhălean Crina, Someșan Ionela, Rozean Daniela, Banc Ramona, Curtean Alexandra, Curten Alina, Pintea Viorica, Pop Olimpia, Lupșa Dorina, Cornea Rodica-Cristina) și Bozieș 8 ( Secheli Delia, Flueraș Livia, Mesaroș Ioana, Pop Claudia, Pop Florina, Mureșan Maria și Cosmina, Cornea Rodica-Cristina).

7. Starea actuală a parohiei
Parohia Ortodoxă Română Chețiu, Protopopiatul Beclean este alcătuită din două unități parohiale, parohie și filie, respectiv satele Chețiu și Bozieș. Populatia componentă a parohiei însumează un număr de 580 de persoane : 260 de persoane în Chețiu și 320 persoane în Bozieș. În cadrul filiei figurează un număr 142 familii de religie reformată, iar în parohie 11 persoane de religie penticostală și 3 persoane adepte a martorilor lui Iehova. S-a construit o nouă casă parohială în anul 2004, în timpul păstoririi ÎPS Bartolomeu Valeriu Anania, sub îndrumarea părintelui protopop Dâmbu Ioan și cu osteneala părintelui paroh Istrate Iov, a consiliului parohial și a altor donatori. Parohia are în administrație 6 cimitire după cum urmează: 4 cimitire Chețiu, amenajate și îngrădite; 2 cimitire Bozieș amenajate, îngrădite și întreținute. Parohia deține 6,20 ha de pădure (gorun, fag și alți arbori) și filia 4,78 ha pădure. În ceea ce privește terenurile arabile parohia împreună cu filia dețin 18 ha. Personalul bisericesc este alcătuit din doi cântăreți, unul la Chețiu Berceni Iosif și unul la Bozieș Pop Ioan și un făt tot la Bozieș Secheli Casian, neangajați deoarece nu este nici un post în afară de cel de preot.

Bibliografie
1. Muzeul de Istorie Bistrița, File de Istorie, Bistrița, 1971.
2. Suciu CORIOLAN, Dicționarul istoric al localităților din Transilvania, II, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1967.
3. Dorin DOLOGA, Oficiul parohial greco-catolic Chețiu, Arhivele Naționale, Bistrița, 2005.
4. Greta-Monica MIRON, Biserica Greco-Catolică din Transilvania Cler și enoriași (1797-1782), Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2004.
5. Costin FENEȘAN, Izvoare de Demografie istorică, I, București, 1986.
6. Șematism 1900.
7. Șematism 1877.
8. Șematism 1867.
9. Șematism 1947.
10. Monumente istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj-Napoca, 1982.
11. Ioan CHINTĂUAN, Mihaela BOLOG și Florica POP, Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud, Ghid, Cluj Napoca, 2002.

Galerie Foto