Parohia CICEU GIURGEŞTI

Parohia Ortodoxă Română Ciceu-Giurgeşti

Istoricul comunităţii parohiale
Satul Ciceu-Giurgeşti este aşezat în partea de sud-est a jud. Bistriţa-Năsăud, pe cursul mijlociu al Văii Mari (a Căprioarei sau a Reteagului), vale, în bazinul căreia şi-au mai tocmit vetre satele Breaza, Purcărete, Huta, Negrileşti şi Dumbrăveni.
Pentru o perioadă de peste 200 de ani, respectiv din 1405, anul primei menţionări documentare a satului, până la sfârşitul sec. al XVII-lea, nu avem ştiri privitoare la viaţa religioasă din C. Giurgeşti. Însă, lipsa dovezilor materiale, nu poate pune sub semnul întrebării existenţa manifestărilor cultice, mai ales dacă avem în vedere caracterul creştin ortodox al tuturor comunităţilor româneşti, existenţa unor puternici factori de influenţare – mănăstirile din vecinătate, de la Negrileşti şi Ciceu-Poieni sau cea din hotarul satului de pe Valea Stariţei – şi, mai ales, apropierea de episcopia Vadului. O informaţie sigură despre creştinii de aici avem abia de la sfârşitul sec. al XVII-lea. Un exemplar de omiletică funebrală, tipărit la Sebeş, în 1683, „Sicriul de Aur”, a fost cumpărat de Danciu Grigore din C. Giurgeşti, la câţiva ani de la apariţie. De la el, cartea a ajuns în proprietatea preotului Alexa (din C. Giurgeşti), iar după moartea acestuia în cea a lui Irimie Drecşan din Negrileşti.
Istoricul bisericii parohiale
Biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail şi Gavriil, din Ciceu Giurgeşti a fost construită în anul 1822, pe locul unei biserici de lemn mai vechi, care azi se găseşte la M-tirea Căşiel din jud. Cluj. Prin osteneala oamenilor s-a ridicat biserica de zid, lucrările începând în anul 1822 şi finalizându-se, prin punerea iconostasului în 1828, când a fost şi sfinţită de Vasile Moga, primul episcop român de după unirea de la 1700. Biserica a trecut prin câteva etape de reconstrucţie: 1903, 1905, 1950, 1970-1971, 2004-2008 (când a fost resfinţită de vrednicul de pomenire IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania) şi 2015.
Biserica păstrează prestolul (piciorul) iniţial, care este din piatră şi pe care se află consemnat anul 1822, care certifică vechimea acestei biserici ortodoxe şi credinţa dreptmăritoare a acestor oameni.
Pictura care împodobeşte aceast edificiu de cult este în tehnica frescă şi a fost executată de către pictorul Constantin Bumbu şi fiii săi din Căşei. Este o pictură executată conform regulilor bisericeşti, o pictură neobizantină, care îmbină armonios cadrul Noului Testament, adică scenele mai importante din istoria mântuirii neamului românesc prin venirea Mântuitorului Iisus Hristos, dar şi chipurile sfinţilor, vrednice modele de urmat.
Biserica este deosebită, din punct de vedere artistic şi istoric, şi prin iconostasul pe care îl are. Iconostasul are 92 de icoane, pictate pe lemn. A fost restaurat în perioada 2005-2007, de către un grup de specialişti din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă, secţia Patrimoniu Cultural, condus de către d-na prof. dr. Ana Maria Baciu, care a reuşit să pună în evidenţă strădania şi ingeniozitatea pictorilor din anul 1828, pictura de pe iconostas fiind inedită prin culorile naturale folosite, prin pictura naivă care înfăţişează sfinţii.
Preoţi slujitori: Ioan Bodea, paroh al Giurgeştiului între 16 decembrie 1848-28 octombrie 1880, a avut trei fii: Iosif, Constantin şi Vasile, toţi preoţi. Iosif Bodea, din 30 iulie 1862, pînă în 28 martie 1869 când a murit, a fost capelan pe lângă tatăl său. Constantin Bodea, după moartea tatălui său (28 oct 1880), a fost numit paroh în Giurgeşti, de către Consistoriul sibian, şi administrator al Protopopiatului Solnoc I, pe care l-a condus până în 8 ianuarie 1886, cân reşedinţa acestuia a fost stabilită la Dej, iar funcţia încredinţată lui Teodor Herman. Din 1881 până în 1883 a slujit şi în parohia Dej; a decedat în 12 ianuarie 1916. Vasile Bodea în 1878 a fost hirotonit preot slujitor pe lângă tatăl său. Între 1880-1881 a slujit în parohia Dej, între 1881-1901 a fost preot în Negrileşti şi între 1901-1906 în Goştila.
Cu Constantin se întrerupe pentru câţiva ani şirul preoţilor localnici, în general, şi al celor din „dinastia” Bodea, în special.
Din 1917 până în 1920, parohia a fost păstorită de preoţi din parohiile vecine, între care Ioan Danciu din Ciceu-Corabia, acesta semnând în Matricola botezaţilor din 11 oct. 1911 până în 25 iulie 1919. În 6/19 oct. 1919 a fost ales preot în C. Giurgeşti, Alexandru Baba, instalat în februarie 1920, slujind această comunitate până în 1925, când a fost ales protopop al tractului Alba-Iulia, funcţie ce a deţinut-o până în 1948.
După plecarea lui Baba, Augustin Bodea, reia şirul preoţilor din dinastia întemeiată pe la începutul sec. XIX de Vasile Bodea din Vima Mare. La C. Giurgeşti, Augustin Bodea a slujit din 5 mai 1926 până la sfârşitul anului 1948. Şirul preoţilor localnici, întrerupt între 1920-1926 şi reluat de Augustin Bodea, localnic prin neam, a fost continuat, din 1950 de Ioan Baba, însă până la instalarea sa, parohia a fost păstorită, prin delegaţie, de preoţi din parohiile vecine, între care Marica Liviu din Dumbrăveni şi Dobrovolschi Gavril din Negrileşti.
Ioan Baba a fost hirotonit preot în 8 ianuarie 1850, iar în 22 ian. instalat paroh în C. Giurgeşti, unde a slujit timp de 52 ani. Dănuţ Liviu Hognogi, a administrat parohia după pensionarea pr. Baba I., în 22 iulie 2001 fiind instalat preot paroh în C. Giurgeşti. Din 30 ianuarie 2011 până în prezent, la altarul bisericii ortodoxe din C. Giurgeşti slujeşte pr. Iftimi Dan Constantin.
Alături de preoţi, un rol important în viaţa bisericească l-au avut membrii consiliilor parohiale, cântăreţii şi sfeţii. Dintre ei ne sunt cunoscuţi doar câţiva. Primul cantor cunoscut a fost Pop Alexa căruia i-a urmat, din 25 mai 1925 fiul său Pop Ioan. Alături de Pop Ioan au cântat în strană fiii săi: Constantin, Ioan, Alexandru şi Gheorghe. Lui Ioan i-au urmat fiii săi: Pop C-tin (senior), decedat în ian. 1992 şi Pop Alexandru (1920-1993). A mai activat în strană şi Magda C-tin (1909-1961). Astăzi este cantor Pop Constantin (junior), fiul lui Constantin (Senior), secondat de unchiul său Pop Gheorghe.
În calitate de sfeţi, amintim pe: Pop Constantin (1853-1938), fiul său Pop Vasile (senior) (1890-1960), nepotul său Pop Vasile (junior) (1931-2000), urmat de Năstase Vasile, născut în 1941. Astăzi, în calitate de sfăt, este numitul Năstase Vasile, născut în 18 iulie 1969.
Au condus Consiliul Parohial, în calitate de epitropi, Magda Vasile (1906-1976) şi Şolderea Ioan, iar astăzi, această demnitate este purtată, cu multă râvnă, de Florea Alexa, născut în 15 ianuarie 1941.
Cimitirul
Cimitirul, având o suprafaţă de 2,67 ha, este localizat în jurul sfintei biserici. De întreţinerea acestui loc sacru se ocupă parohienii, secondaţi de Consiliul Parohial şi coordonaţi de preotul paroh.
Activităţi culturale şi filantropice în trecut
În trecut şi în prezent, la biserică activează două coruri: unul de adulţi şi altul de copii, ce sporesc frumuseţea serviciilor liturgice. Cu ocazia sărbătorilor mari (Naşterea Domnului, Învierea Domnului, Rusalii), cele două coruri, pregătite şi coordonate de dirijorul suedez Gustav Jannert şi de soţia acestuia Ramona, fiică a satului, au susţinut concerte de colinde şi cântări duhovniceşti, ce au contribuit la întărirea credinţei dreptmăritoare a locuitorilor de pe aceste meleaguri. Periodic, însă cu precădere în posturile de peste an, s-au organizat seri duhovniceşti la care au participat preoţi din diferite parohii şi duhovnici de la mănăstirile din vecinătate.
Parohia deţine o bibliotecă, alcătuită din numeroase volume şi reviste, cu conţinut bisericesc, în general, şi un muzeu parohial, în cadrul căruia pot fi remarcate cărţi vechi de cult, veşminte preoţeşti, straie populare şi diferite obiecte ţărăneşti. Atât biblioteca, cât şi muzeul sunt situate într-una din încăperile casei parohiale.

Profilul actual al parohiei
În prezent, comunitatea parohială este alcătuită din 750 de suflete (aprox.), cea mai mare parte implicându-se cu râvnă în viaţa bisericească.
În fiecare an se organizează pelerinaje la mănăstirile din ţară, iar în perioada posturilor de peste an credincioşii din această comunitate, participă la unele slujbele săvârşite (Taina Sf. Maslu îndeosebi) la Mănăstirea Nicula şi la celelalte mănăstiri din împrejurimi.
Există, de asemenea, un program catehetic, derulat în parohie, pe parcursul duminicilor de peste an, după săvârşirea slujbei vecerniei.
Frumuseţea sărbătorilor mari este amplificată de susţinerea unor concerte de colinde şi cântări duhovniceşti, de către corul de adulţi şi cel de copii, ale sfintei noastre biserici.
În fiecare an se acordă ajutoare în bani sau alimente, unor familii nevoiaşe din parohie şi se efectuează vizite organizate la spitale şi cămine de bătrâni sau copii orfani.

Bibliografie
• Arhiva Parohiei Ortodoxe Ciceu-Giurgeşti
• Herman, Teodor, Monografia ist. a Protopopiatului Ortodox Român Dej, Cluj, 1926
• Pădurean, Augustin; Rusu, Constantin, Ciceu-Giurgeşti o istorie multiseculară, Edit. Arcade, Bistriţa, 2004
• Pădurean, Augustin; Hognogi, Dănuţ Liviu, Poartă spre cer, Edit. Renaşterea, Cluj-Napoca, 2005
• Ureche, Lazăr, Carte veche românească din jud. Bistriţa-Năsăud, sec. al XVII-lea, în File de Istorie, Bistriţa VII, 1989

Date contact

• Adresa: Jud. Bistriţa-Năsăud, com. Ciceu-Giurgeşti
• Hramul Sfintei Biserici: Sf. Arh. Mihaiil şi Gavriil
• Nr. telefon al oficiului parohial: 0263345068;
• adresă de email: iftimidan@yahoo.com