Parohia CICEU HĂŞMAŞ

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CICEU-HĂŞMAŞ

Istoricul comunității parohiale
Parohia Ortodoxă Ciceu-Hăşmaş face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, protopopiatul ortodox Beclean. Satul Hăşmaşu Ciceului s-a mai numit Haghmas (în 1405), Hagymas (în 1553) si Cziczo-Hagymas (în 1615). Astăzi, administrativ, poarta numele de Hăşmaşu Ciceului, iar în actele parohiale figurează drept Ciceu Hășmaș. Toponimie : Hăşmaş provine din maghiară, «hagyma» însemnând ceapă, cuvânt împrumutat și în limba română, prin regionalismul «haşmă», care înseamnă «un fel de ceapă care face căței ca usturoiul».Hăşmaşu Ciceului aparține comunei Uriu, în Podișul Someșan din vestul județului Bistrița-Năsăud, în dreapta văii Ilișuii, pe un deal înalt (300 m altitudine), la 5 km de șoseaua E58. Încă de la începuturile sale, satul de «valahi» a aparținut Cetății Ciceului. În 1405 a intrat in posesia familiei Banffy de Losoncz. Odată cu trecerea lui în posesia Krisztinei Sulyok (în 1577) se cunosc și primele nume de iobagi români din sat (Teodor Ilieș și Ioan Vanci). Populația a crescut cotinuu : daca în 1553 erau 5 case și 35 de suflete, în 1891 s-a ajuns la 504 locuitori. Conform recensământului din 2012, sunt 257 de locuitori în sat, dintre care doar unul nu este de etnie română, ci maghiară.
Istoricul bisericii parohiale
Fiind încă de la început un sat românesc, ortodox, cu siguranță că Hăşmaşul a avut de foarte mult timp biserică parohială, însă nu se cunosc date concrete în acest sens. Se știe din scrierea lui Kadar Josef, că biserica de piatră a parohiei ortodoxe a fost construită în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ceea ce nu exclude existența vreuneia din lemn, dupa cum și bătrânii spun că au auzit de la moșii lor.Piatra de temelie a actualei biserici s-a pus în anul 1961, prin inițiativa parohului Ilie Prodanec și s-a ridicat între 1962-1963, prin jertfelnicia enoriașilor și a fiilor satului. Deși planul, devizul și avizul tehnic au fost aprobate de Sfânta Episcopie încă din 1955, lucrarile au fost sistematic amânate de către autoritațile de stat de atunci. Preotul paroh (în varsta de 72 de ani) demarând lucrarile fară autorizație, a fost amendat cu 2000 lei, lucrările fiind oprite în scopul «sancționării vinovaților și punerea în ilegalitate».Biserica de tip «navă» are dimensiuni reduse, însă optime pentru numărul de credincioși: 14.9 m lungime, 6.4 m lățime interioară, respectiv 12 m înălțime (inclusiv crucea de pe turlă). Zidurile din piatră și cărămidă au grosimea de 50 cm.Pictura – frescă – a fost executată de pictorii Hîrtoaga Simion din Agnita şi Dordea Iosif din Sălcud, prin anii 1963-1964. Retușuri ulterioare au fost făcute de pictorul bisericesc Alin Iuga, fiu al satului. Actualul iconostas a fost executat de sculptorul Nicolae Câmpean din Sânmărghita, județul Cluj, iar icoanele sunt pictate de Romeo Apăvăloaie din Câmpia Turzii.Biserica a fost sfinţită în anul 1964, de Î.P.S. Teofil Herineanu, resfințită în octombrie 1988, tot de Î.P.S. Teofil Herineanu și la 15 octombrie 2006 de Î.P.S. Irineu Bistriţeanul. Actualul iconostas a fost sfințit pe 2 iunie 2012, de Î.P.S. Andrei Andreicuţ.În rândul obiectelor vechi de cult amintesc cele două clopote, cu înscrisuri chirilice, datând de prin 1741 si 1870, cruci funerare vechi și câteva cruci de piatră pe hotar.Data înfiinţării acestei parohii nu se poate stabili cu exactitate, dar, în mod logic ar trebui situată în secolul al XV-lea, localitatea fiind atestată documentar în anul 1405. La altarul bisericii acestei parohii au slujit un număr necunoscut de preoți, mai ales din cauza lipsei documentelor dinainte de anul 1730. Dupa acest an, au slujit preoții : Gheorghe (Nicolae ?) 1730-1760, Gheorghe Todoran (Toderean) 1760-1800, Anton Costin 1800-1838, Dumitru Costin 1839-1850, Ioan Marcoş, Gheorghe Costin, fiul preotului Anton Costin 1851-1888, Dumitru Păltinean 1889-1917, Dumitru Sighiartău 1917-1920, Chiril Delioran – venit din Basarabia 1922-1923, Mihail Opaţchi noiembrie 1924 – ?, Nicodim Măndiţă, monah (după tradiția locală, între anii 1929-1930), Vasile Maximilian, Danilă Ivan, Valeriu Vârvaş, preotul Rotaru (nu se cunosc date despre el), Ilie Prodanec, Puţ Filaret, monah 1963 – 1974, Mizgan Ioan 1975 – 1997, Cicşa Sabin din Șanț 1997 – 2000, Crişan Vasile din Zagra 2001 – 2011, Cîrcu Marius-Dan din Rebrișoara (2011 – 2016); Covaciu Alexandru Marian din Dej 2016 – prezent. În perioada 1920–1922 şi 1924, a slujit preotul Nicolae Ţăgean, paroh în Negrilești, iar în vara anului 1924, preotul Alexandru Baba, paroh în Ciceu Giurgeşti.

Cimitirele
Parohia are trei cimitire : cimitirul Bisericii, « După Zăpode» şi «În sus de sat». Primul este împrejmuit cu gard metalic, iar celelalte două cu plasa de sârmă prin grija și osteneala vrednicilor parohieni.
Activităti culturale şi filantropice în trecut
Şcoala s-a înfiinţat între 1863 si 1867, fiind construită în imediata vecinătate a casei parohiale. În timpul regimului comunist au activat şi câţiva membri ai «Oastei Domnului». Corul mixt asigura raspunsurile la Sfânta Liturghie din duminici și sărbători. Biblioteca parohială este una destul de mare, având reviste încă din anul 1928.
Profilul actual al parohiei
Parohia are 137 de credincioși. Cu regularitate se spovedesc și împărtășesc bolnavii. Au fost organizate pelerinaje la mănăstiri și catedrale din țară. S-au organizat colecte în alimente pentru copiii de la Preventoriul TBC din Ilișua, pentru cei de la Casa de Copii din Beclean și pentru bătrânii și nevoiașii parohiei noastre.Pe lânga corul adulților, am organizat și un cor de copii și tineri, cu care am participat la concertele de colinde de la Beclean și am cântat la reședința mitropolitană de la Cluj-Napoca, la Radio Renașterea, ș.a. Copiii și tineriii au participat și la alte proiecte și parteneriate, ca «Festivalul tinerilor» din Arhiepiscopie, parteneriatul cu tinerii parohiei Șirioara (atelier de creație). Ei participă și la proiectul catehetic în care se urmărește întărirea în credință. Prin cateheze și programe artistice vizăm nu doar consolidarea trăirii creștin-ortodoxe, ci și a celei românești (obiceiuri, grai, port popular, etc).
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ :
• Arhiva parohială, Sfatul Popular al Raionului Dej, Serviciul de Sistematizare și Arhitectură, Proces-verbal de contravenție nr. 27/961
• Îndrumator în Arhivele Statului Județul Bistrița-Năsăud, Îndrumătoare arhivistice 21, București, 1988• Kadar Jozsef, Cetatea Ciceului și comuna Uriu / Csicsovar es Felor Kozseg, traducere de Ștefan Szasz, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2009.
Datele de contact ale parohiei :
• Parohia Ciceu Hăşmaş, cu hramul «Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil» nu are filie.
• Adresa bisericii este Ciceu Hăşmaş, nr. 33A, iar al oficiului parohial : Ciceu Hăşmaş, nr. 149.