Parohia BECLEAN I

DATE ISTORICE ALE PAROHIEI

Localitatea Beclean este o aşezare străveche din nord-vestul Podişului Transilvaniei, urme de locuire aici datând încă din neolitic, iar pe vremea romanilor era cunoscută sub numele de Paralissum. În sec. XII este înfiinţată aici o mănăstire catolică, care depindea direct de Roma, având menirea specială de a-i atrage la catolicism pe românii „schismatici” din nord-vestul Transilvaniei. Se crede că aceşti misionari catolici au înlocuit vechea denumire a localităţii cu numele de Bethleem (Beclean), pentru afirmarea religioasă a aşezării şi convertirea creştinilor de aici la catolicism. Prima atestare documentară a Becleanului este în anul 1235 într-un act emis de papa Grigorie al IX-lea.

Locuitorii români ai acestei localităţi au fost de credinţă ortodoxă răsăriteană până pe la 1700, când în condițiile cunoscute majoritatea s-au unit cu Roma papală. Protopopul Toma Bulea, paroh al Becleanului între 1936 – 1971, mărturiseşte în însemnările sale că populaţia ortodoxă din Beclean a trecut la unirea cu Roma în jurul anului 1720. Tot în condițiile cunoscute, credincioșii români greco-catolici din Beclean au revenit la credința ortodoxă în 1948 împreună cu preotul protopop Toma Bulea.

În 1734 este menţionată existenţa unei biserici de lemn pe strada „Clejei” (azi, str. Constantin Dobrogeanu-Gherea), cu intrarea din stradă, ridicată de preotul Toader. Biserica de lemn din strada „Clejei” a dăinuit până în anul 1800, fără să mai existe alte date despre ea sau nume de preoţi. Între 1800 – 1804, în locul acesteia, la Beclean a fost construită o nouă biserică din piatră şi cărămidă, având hramul „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”, cu sprijinul credinciosului Şuteu Pintea şi al soţiei Varvara. Noua biserică a fost sfinţită de către episcopul Ioan Bob (1784–1830) al Blajului. Între 1954 – 1961 s-au făcut serioase reparații la biserică și la 4 iunie 1961 ea a fost resfințită de episcopul Teofil Herineanu (1957–1992) al Clujului.

Actuala biserică s-a construit pe locul acestui locaș, care în anul 1974 a fost demolat, cu excepția turnului. O mare furtună abătută asupra Becleanului la 24 iunie 1972 a provocat pagube serioase la biserică, astfel încât reparaţiile curente nu erau suficiente pentru susţinerea locaşului de cult. Într-o noapte a anului 1974, asumându-şi toate riscurile, părintele Valeriu Filimon, împreună cu credincioşii săi, au demolat vechea biserică, iar în locul ei, s-a construit un nou lăcaş din piatră şi cărămidă, cu bolta din lemn şi acoperişul din tablă zincată, mai înalt şi mai încăpător. Noua biserică, care dăinuiește și astăzi, a fost sfinţită la 4 noiembrie 1979 de Î.P.S. Teofil Herineanu, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului.

Arhitectura bisericii este în formă de navă cu altarul spre Răsărit, iar locașul are o lungime de 23 de metri, lățime 10 metri, înălțime a turlei de 12 de metri, cu o grosime a zidului de 0,8 metri. Pictura a fost executată în tehnica tempera grasă de către pictorul bistrițean Vasile Moțoc. În anul 2012 Consiliul parohial a hotărât începerea unei reparații capitale a bisericii, atât în interior, cât și în exterior. S-a început cu iconostasul, executat în atelierul meșterului Nicolae Câmpean din Dej, iar icoanele au fost pictate de pictorul bisericesc Alin Iuga din Beclean. În vara anului 2015 au început lucrările de refacere totală a picturii din interiorul bisericii în tehnica frescă, începând cu tencuirea pereților și a bolții.

Cele mai vechi cărți de cult care s-au păstrat sunt Mineiele pe cele 12 luni ale anului, procurate între anii 1894 și 1906 de la tipografia cărților de cult din București a Bisericii Autocefale Ortodoxe Române, fiind menționat pe ele numele regelui Carol I al României, chiar dacă românii din Beclean erau de confesiune greco-catolică și cetățeni ai Imperiului Austro-Ungar. S-au păstrat și pomelnicele cu eroii căzuți în cele două războaie mondiale alcătuite de părintele Toma Bulea. Cea mai importantă inscripție este cea consemnată în limba latină la construcția bisericii din 1804 pe o piatră de granit fixată în zidul din interiorul altarului: „Hanc saedem in honorem veri Dei sub reg. aug. ces. Francisc II ex gratioso indultu posses scilicet in D. C. S. Caes. R. et ap. matus camerari Fr. Bethlen seuve acc. ill. D. suae uxoris L. B. Banfy Susane ill. D. C. Vid. Cristina Kemeni ill. D. C. Vid. Dusardin Barbarae itlen Sp. D. Sigismund Ijekey, arhidiacon Gyulai Constantin et popa Maxim fungetibus cursu 4 anni Sűtő Pintya mutuo consensu sue uxoris Toran Varvara 1800-1804”.

Primul preot cunoscut cu numele este un anume Toader, cel care a ridicat o biserică de lemn la Beclean înainte de „unire” și care este preotul ortodox care a trecut la uniație. În anul 1733 este pomenit în documente preotul Ioan Urs. Nu se mai cunosc nume de preoți până în jurul anului 1800, când se construiește biserica din piatră și cărămidă, preot fiind Constantin Gyulai, care a păstorit până în anul 1834. Între 1834-1854 preot a fost Vasile Silași, amintit cu titlul de protopop, tatăl cărturarului academician Grigore Silași. Între 1854-1855 preot este Gheorghe Pop, iar după moartea acestuia este numit preot la Beclean Gavriil Pop, ulterior membru corespondent al Academiei Române, păstorind între 1855-1857. Urmează preotul Demetriu Graur care a păstorit între 1857-1865, care începe construirea unei case parohiale și a unei case cantorale. Între 1865-1884 este preot la Beclean Gheorghe Tecar, care termină ridicarea casei parohiale și a celei cantorale. Între 1885-1914 păstorește Grigorie Pușcariu, în timpul căruia Becleanul devine centru protopopesc și care a semnat în anul 1892 celebrul Memorandum. Urmează între 1914-1938 preotul Ștefan Bușiția, în timpul căruia se instaurează în Beclean administrația românească, în urma marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Între 1938-1971 a păstorit preotul Toma Bulea, care a trecut prin mari greutăți în perioada ocupației horthyste și care a revenit împreună cu întreaga comunitate românească din Beclean la credința ortodoxă în urma evenimentelor din 1948. În timpul său se desființează protopopiatul de aici în anul 1961, iar parohia trece la protopopiatul Dej. Între 1971-1999 preot la Beclean este părintele Valeriu Filimon, care reconstruiește locașul de cult în 1974 și construiește o nouă casă parohială în 1988. După trecerea sa la cele veșnice la sfârșitul anului 1999, este numit la începutul anului 2000, în urma unui concurs, ca paroh la biserica nr. 1 din Beclean, preotul Vasile Cherhaț, care a păstorit până în anul 2019, când a fost pensionat. I-a urmat în păstorire, fiul său, părintele Adrian Cherhaţ.
În cadrul comunității românești din Beclean a funcționat o școală confesională menționată prima dată în anul 1768 cu ocazia vizitei episcopului unit Atanasie Rednic de la Blaj. Aceasta a funcționat cu mici întreruperi până în 1918 când a fost integrată în sistemul de stat. Între dascălii care au activat aici amintim pe Toma Hontilă din Mocod, Simion Moldovan din Beclean, Ioan Diugan, fratele mamei lui Liviu Rebreanu, cel care a donat bisericii Mineiele tipărite la București, semnând pe fiecare; și scriitorul Dariu Pop din Măgura Ilvei, care a înființat un cor de plugari și a organizat multe acțiuni culturale cu piese de teatru.

După 1990 părintele Valeriu Filimon a înființat un cor de tineri „Ave Maria”, cu care a participat la multe manifestări artistice din țară, obținând numeroase premii și distincții. Între 2001-2002, părintele Vasile Cherhaț, împreună cu scriitorului Aurel Podaru, a editat o publicație trimestrială „Bunavestire”, buletin informativ al comunității parohiale din Beclean. În anul 2002 parohia a editat cartea document „Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil Beclean. Trecut și prezent”, avându-l ca autor pe scriitorul Aurel Podaru, membru al Consiliului parohial.

PROFILUL ACTUAL AL PAROHIEI

Între 2002-2006 parohia Beclean I a organizat manifestarea cultural artistică anuală „BunavestireArt”, cu expoziții de icoane în fiecare an la data de 25 martie. În anul 2003 s-au pus bazele unui grup coral mixt care să contribuie la slujirea Sfintei Liturghii și să promoveze cântarea comună în biserică, cu sprijinul profesorului Adrian Cherhaț de la Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean. La ora actuală parohia are aproximativ 2750 de suflete, cuprinzând partea de sus a orașului Beclean și cartierul Beclenuț.

Date de contact: – Adresa: str. 1 Decembrie 1918, nr. 26, loc. Beclean, jud. Bistrița-Năsăud; – Hramul: „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie); – Telefon: 0263 343516.

PREOTUL PAROH

Părintele Adrian Cherhaț s-a născut la 12 noiembrie 1976 în localitatea Bistrița, fiind primul copil al preotului Vasile Cherhaț și al soției sale, Ana. A copilărit până la 13 ani în comuna Matei, județul Bistrița-Năsăud, unde tatăl său era preot, rămânând legat de acele locuri frumoase. La începutul anului 1990, tatăl său se mută în parohia Bârla-Sântioana, județul Bistrița-Năsăud, unde termină clasa a VIII-a.

În vara anului 1991, în urma examenului de admitere, intră la Seminarul Teologic Ortodox Român din Cluj-Napoca, devenind tot mai interesat de slujirea preoțească pentru care se pregătește constant. Finalizează studiile la seminar în anul 1996, cu atestat teologic și bacalaureat, fiind admis în toamna aceluiași an la Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Devine licențiat în teologie în anul 2000 cu lucrarea „Experiența mistică – fapt de viață în credința creștină”, alcătuită la catedra de Teologie Morală și Spiritualitate Ortodoxă sub îndrumarea Preasfințitului Dr. Irineu Pop Bistrițeanul, sub oblăduirea căruia s-a format ca teolog încă din anii de seminar.

Între 2000-2001 urmează pregătirea de Studii Aprofundate (Master) în cadrul secției de Teologie Sistematică a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, finalizată cu disertația „Teologie și experiență mistică în viața și opera Sfântului Simeon Noul Teolog”, alcătuită tot sub îndrumarea duhovnicească și academică a Preasfințitului Dr. Irineu Pop Bistrițeanul. Din toamna anului 2000 devine profesor suplinitor de Religie la Colegiul Național „Petru Rareș” din Beclean, iar din 2001 până în prezent este profesor titular în cadrul acestei instituții de învățământ.

În toamna anului 2007 este admis la studii de doctorat în cadrul Școlii Doctorale „Isidor Todoran” de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, pregătind teza „Ethosul misionar ortodox”, sub îndrumarea Pr. Prof. Univ. Dr. Valer Bel, la disciplina Misiologie și Ecumnenism. A finalizat stagiul doctoral la 30 septembrie 2014 prin susținerea publică a tezei la Facultatea de Teologie din Cluj, în fața unei comisii prezidată de Pr. Prof. Univ. Dr. Vasile Stanciu, decanul facultății, din care au făcut parte Pr. Prof. Univ. Dr. Ștefan Buchiu de la București, Pr. Prof. Univ. Dr. Gheorghe Petraru de la Iași, Pr. Prof. Univ. Dr. Ștefan Iloaie din Cluj și Pr. Prof. Univ. Dr. Valer Bel, îndrumătorul său. În urma susținerii lucrării părintele Adrian Cherhaț obține titlul academic de doctor în Teologie, cu calificativul „Excepțional” (Summa cum laude).

La 7 iulie 2007 se căsătorește cu Anca Anca-Iulia din Beclean, cununia religioasă fiind săvârșită la biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Beclean, de către părintele protopop Ioan Dâmbu de la Năsăud, împreună cu un mare sobor de preoți. În anul 2009 este numit prin decizie chiriarhală de către Înaltpreasfințitul Bartolomeu, arhiepiscopul și mitropolitul Clujului, ca preot cu clauză misionară pentru parohia nou-înființată, Beclean III, din cartierul Podirei, având misiunea ridicării bisericii cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”. Este hirotonit diacon la Josenii Bârgăului în ziua de 28 iunie 2009 și preot la Sebiș de praznicul Sfinților Apostoli Petru și Pavel, 29 iunie 2009, de către Preasfințitul Dr. Irineu Bistrițeanul, episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului. În paralel, rămâne și profesor titular de Religie la Colegiul Național „Petru Rareș” din Beclean. Începând cu 16 mai 2012, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Andrei, este detașat inspector școlar pentru disciplina Religie în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud, unde activează până astăzi, coordonând și îndrumând învățământul religiosîn școlile publice din județ și pe profesorii de Religie. La începutul anului 2019, în urma pensionării părintelui Vasile Cherhaț, tatăl său, părintele Adrian Cherhaț este numit de către Înaltpreasfințitul Andrei, cu data de 1 martie, preot la Parohia Beclean I, activând în continuare și ca inspector școlar la ISJ Bistrița-Năsăud, cu o jumătate de normă de profesor la Colegiul Național „Petru Rareș” Beclean. Are doi copii: Mihai, născut la 4 mai 2010 și Gabriel, născut la 8 martie 2016.

Galerie Foto