Parohia BREAZA
PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ BREAZA
Istoricul comunităţii parohiale
Parohia ortodoxă Breaza face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, Protopopiatul Beclean. Prima mențiune documentară a satului a avut loc în anul 1312 şi se numea Emberfeu. Alte denumiri: Ambrus, Ambritus, Ambriș, Ambrosiu, Ambriciu, Breaza. Satul Breaza se află la nord-vestul județului Bistrița-Năsăud și aparține comunei Negrilești. Satul se întinde pe o lungime de aproximativ 7 km, cu ramificații pe toate văile și pâraiele afluente, precum și pe dealurile din jur. La sud se învecinează cu cătunul Purcărete, la est cu Ciceu Poieni, Dobric, Spermezeu, la nord-est cu Agrieș, acestea fiind din județul Bistrița-Năsăud, la nord-vest cu Suciu de Sus din județul Maramureș și la vest cu cătunul Huta din județul Cluj.
Breaza a aparținut unei zone geografice importante, fiind situată pe granița de nord a Imperiului Roman și a făcut parte din sistemul de fortificații ale acestuia, apoi a făcut parte din domeniul Cetății Ciceului, până în anul 1544 când a fost distrusă, iar apoi apartenența s-a transferat la Cetatea Gherlei. După anul 1700 satul Breaza a aparținut de comitatul Solnocul Interior, ce avea ca subunități administrative plasele. Breaza (Ambriciul) aparținea din anul 1784 la plasa Reteag, comitatul Dej. Din 1849 în comitate se înființează districte. Breaza a aparținut districtului militar Reteag. Din 1854 aparține de prefectura Reteag și prefectura Dej. În anul 1925 Breaza aparține județului Someș, având reședința la Dej, iar în anul 1978 Breaza este cuprinsă în componența județului Bistrița-Năsăud. Între anii 1968-2003 centrul comunei era Ciceu-Giurgești, iar din 2003 este la Negrilești. Datorită acestei poziționări geografice, satul Breaza a fost locuit din vremuri foarte îndepărtate. Mărturii și argument sunt obiectele de muzeu descoperite și colecționate de pe teritoriul acesteia. Din colecția de obiescte descoperite menționăm existența multor obiecte din piatră, cum ar fi unelte, vase, topoare, secure din cremene, cu gaură, aruncător pentru arbaletă, o statuetă. Vechimea lor este de aproximativ 4500 de ani, la care se adaugă obiecte de os, un topor de bronz și o secure de fier cu două lame și un vârf de lance.
Ocupațiile locuitorilor din satul Breaza au fost: creșterea caprelor, a oilor, culturi de cânepă, culturi de ovăz, culturi de alac, un soi de grâu primitiv, hrișcă, secară, porumbul, cultura cartofului, culturi de furaje (trifoi, lucerna etc), albinărit, iar după 1850, comercializarea lemnului de foc. Matricola bisericească, care datează de prin anul 1800, menționează o varietate de ocupații: pentru bărbați (lucrător de pământ, morar, lucrător cu sapa, lucrător cu plugu, săpatul de răzoare, econom, preot, meșter de secure, fierar, lucrător de fusuri, cioplitor de lemn, lucrător la pădure, slugă etc). și pentru femei ( cusutul de îmbrăcăminte, lucrătoare cu fusul, lucrătoare cu cânepa etc).
Cultura și tradițiile, graiul și portul, modul de a fi și de a munci s-au clădit în Breaza la îngemănarea celor două spații geografice, istorice, culturale și spirituale: Țara Năsăudului în est și Țara Lăpușului la nord. În Breaza se mai păstrează portul popular și o parte din tradițiile străbune. Un loc important în cultura satului îl aveau șezătoarea, o școală populară de educație, colindul, chematul tinerilor la horă, nunta și multe alte obiceiuri.
Istoricul bisericii parohiale
În 1733 satul avea biserică, despre care nu avem date privitoare la ctitor, meșteri și data construirii. Actuala biserică de zid cu hramul ”Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” a fost construită în 1898-1899 cu piatră adusă din Coasta roșie pe șlip de lemne. În cursul timpului, biserica a fost reparată, dotată și înfrumuțesată cu pictură de Constantin Bumbu ( 1979-1980). Biserica are 3 clopote, pe clopotul cel mic scrie ” ANNO 1788” și s-a păstrat din vechea biserică de lemn, alături de valoroase icoane pe lemn și pe sticlă, care se află în colecția Sfintei Mănăstiri de la Nicula.
În 10 iulie 1999, cu prilejul a 100 de ani de la construirea bisericii, Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistrițeanu a oficiat Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de 13 preoți. În 1733 satul avea o comunitate de 24 familii ortodoxe păstorite de popa Hariton, în 1750-1762, 44 de familii ortodoxe și 2 preoți, în 1766, 350 (180bărbați și 170 femei).În 1805, parohia era formată din 47 familii ortodoxe, păstorite de preotul Ferenț Mihai, hirotonit în Transilvania în 1753. În 1830, o parte din cei 143 de locuitori ortodocși câți avea satul în 1829-1831, au trecut la greco-catolici ( ”Parohia 1830 conversa”), în 1838, devenind majoritari (”Parohia conversa 1838”). În 1835 și 1842 cei 102, respectiv 163 de credincioși greco-catolici păstoriți de preotul Rodilă Ioan, foloseau biserica alternativ cu ortodocșii. În 1846, cele 47 de familii ortodoxe erau afiliate la parohia Negrilești.
În anul 1852, pr. Perța Iacob a fost paroh până în 1890, Ciunterei Grigore, a păstorit 731 credincioși în 1894, 619 în 1896, 640 în 1898, 642 în 1900, 689 în 1903, 720 în 1906, 789 în 1914, 1011 în 1925. Vacantă în 1925. Sigartău Melentie, a administrat parohia din martie 1927 până în ianuarie 1929, Popovici Vasile, născut în 1905, a fost preotul satului din 1929 până în 12 octombrie 1932. A păstorit 859 credincioși în 1930 și 999 în 1932, Boca Emil, a slujit din octombrie 1932 până în 1 noiembrie 1933, Farcaș Silviu, a administrat parohia din 22 februarie 1934 până în 18 aprilie 1940, Meruțiu Victor, preot în Breaza 27.04.1940-25.04.1941, Marțian Gavril, în 1941 și 1947 la Breaza a păstorit 976, respectiv 1122 credincioși, Giurgea Ștefan, preot în Breaza(septembrie 1948-31.07.1957), unde în octombrie 1948, a trecut la ortodoxie împreună cu cei 1122 de enoriași, Lungu Nicolae, preot în Breaza (01.07.1957-31.07.1963), Dobrovolschi Gavril, preot ajutător în Breaza 1963-1964, Domocoș Matei, a fost preot din 01.02.1964 până în 01.06.1964, Mariș Ilie Vasile, hirotonit în 19 aprilie 1964 în Cluj de Ep. Teofil Herineanu. Preot în Breaza (01.07.1964-30.08.1965), Stănculescu Ionel preot în Breaza (01.10.1965-august 1973), Avram Marius, preot în Breaza (1 noiembrie 1973-30 noiembrie 1990, Bățan Mircea-Vasile, preot în Breaza (01.01.1991-31.01.2009), Țermure Daniel-Iulian, preot în Breaza (01.03.2009-prezent).
Cimitirul(ele)
Parohia deţine un cimitir de aproximativ 0,50 ha, dar conform tradiţiei locale, majoritatea oamenilor, îşi îngroapă morţii în grădina proprie din spatele casei
Profilul actual al parohiei
În prezent parohia numără aproximativ 838 de credincioşi. Activităţi pastoral- misionare se desfăşoară în parohie prin săvârşirea sfintelor slujbe în zilele de duminică şi sărbători, precum şi în zilele de miercuri şi vineri, în mod special Sfânta Liturghie, vecernie, acatistul zilei şi paraclisul Maicii Domnului. în vacanţa de vară se organizează activităţi cu tinerii
.
Surse bibliografice:
Tănase Rodilă, Satul Breaza, o istorie demnă și milenară, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2010.
Date de contact:
Adresa: Sat Breaza, nr.75 com. Negrilești, jud. Bistrița-Năsăud
Hramul: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Tel. 0747610370
e-mail: termuredaniel@yahoo.com