Parohia CORVINEŞTI
PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ CORVINEŞTI
COMUNITATEA CORVINEŞTI
Satul Corvinești, mai demult Uifalăul-săsesc, Uifalău (în dialectul săsesc Nedderšt-Naindref, în germană Niederneudorf, în maghiară Kékesújfalu, Kékesszászújfalu, Szászújfalu, Újfalu), face parte din Comuna Matei fiind o localitate din județul Bistrița-Năsăud, România. Satul are o vechime de peste 700 de ani atestată documentar . Un anume Ioan Fierarul, atestat documentar din Evul Mediu, ar fi participat la Răscoala de la Bobâlna.
În cadrul natural-geografic putem încadra satul transilvănean Corvineşti, ca având un relief specific părţii de nord-vest a Câmpiei Transilvane: culmi domoale care nu depăşesc 500 de metri, cu văi largi fără terase, cu păduri puţine şi terenuri cultivabile până la zonele de platou. Clima este specifică zonelor de dealuri, cu temperaturi medii anule stabile având maxime de 35 grade luna iulie şi minime de 15 grade în luna ianuarie. În ceea ce priveşte solurile, spunem că dealurile care străjuiesc de o parte şi de alta valea Meleşului sunt de natură argilo-iluviale podyolice, favorabile culturilor de cereale, livezilor de pomi fructiferi, viilor şi fânaţelor. Sobsolul zonei este încă insuficient cercetat. Flora este corcondantă cu zona de deal şi de câmpie, având puţină pădure iar fauna este în general săracă din cauza rarităţii pădurilor şi ariei tot mai restrânse a habitatului natural .
ISTORICUL PAROHIEI ORTODOXE ROMÂNE CORVINEŞTI
Data înființării parohiei Corvineşti nu se cunoaşte cu precizie din documentele păstrate. Comunitatea din Corvineşti exista încă din secolul al XIII‐lea . Localitatea Corvineşti este menționată documentar în anul 1305 . Prin unirea cu biserica Romei (1698‐1701) parohia ortodoxă Corvineşti a devenit greco‐catolică. Parohia Corvineşti a oscilat pe parcursul anilor 1650-1948 între ortodoxie şi greco‐catolicism, devenind definitiv ortodoxă odată cu decretul statal din 1948 când religia greco-catolică nu mai era recunoscută.
În anul 1700 la Corvineşti activa preotul David . În anul 1733 aici funcționa preotul ortodox Şandru, comunitatea fiind formată din 30 familii româneşti (în anii 1720‐1721 erau înregistrați 219 locuitori). La mijlocul secolului al XVIII‐lea preotul David din Corvineşti era scutit de contribuție după pământul ecleziastic ori, în lisa acestuia, după cel propriu . În afară de preot, beneficia de scutire şi diaconul Ştefan (în Protopopiatul greco‐catolic Chețiu, în general unde era scutit preotul, era scutit şi diaconul). În perioada 1760‐1762 erau înregistrați 1 preot greco‐catolic şi 82 familii greco‐catolice şi 1 preot ortodox şi 12 familii ortodoxe (în anii 1784‐1786 trăiau la Corvineşti 678 locuitori). Preotul greco‐catolic David beneficia în anul 1769 de un ajutor din fondul de 10000 florini acordat de Consiliul de Stat austriac preoților din dieceza greco‐catolică transilvăneană pentru consolidarea unirii cu biserica Romei. În anul 1773 parohia Corvineşti a trecut definitiv la greco‐catolicism (probabil în urma unei vizitații canonice a episcopului greco‐catolic Grigore Maior). Alți preoți greco‐catolici au fost Petru Ban, care activa în anul 1782 (a funcționat până în anul 1832), Matei P. Papp (a funcționat ca preot între 1833‐1872) Nicolae Pop (între 1873‐1881) şi Iosif Filipan (între 1882‐1898). Biserica veche era construită din lemn, fiind aşezată lângă sat. În anul 1733 exista 1 biserică şi 1 casă parohială. În anul 1750 s‐a construit o nouă biserică de lemn la Corvineşti. În perioada 1760‐1762 erau înregistrate 1 biserică ce aparținea comunității greco‐catolice şi 3 case parohiale. Biserica a fost renovată şi pictată în timpul episcopului greco‐catolic Grigore Maior (a funcționat ca şi episcop între anii 1773‐1782) .
Biserica veche nu poseda pământ fertil. Proprietățile bisericii cuprindeau în anul 1733 terenuri arabile de 11 cubuli (câble sau găleți de Cluj cu o capacitate de circa 160 litrii fiecare, circa 1,4 iugăre) şi fânaț de 10 care (circa 5 iugăre) iar în perioada 1760‐1762 avea teren arabil de 14 cubuli (circa 1,75 iugăre) şi fânaț de 5 care (circa 2,5 iugăre) . Parohia Corvineşti aparținea în anul 1733 de Protopopiatul greco‐catolic Petea, iar în perioada 1750‐1767 de Protopopiatul greco‐catolic Chețiu. Parohia greco‐catolică Corvineşti a aparținut în anul 1842 de Protopopiatul greco‐catolic al Buzei, ce făcea parte din Episcopia greco‐catolică de Făgăraş (înființată în anul 1721), de Protopopiatul greco‐catolic al Buzei în perioada 1867‐1925 şi din Protopopiatul greco‐catolic al Bistriței în perioada 1931‐1947, ce aparțineau de Episcopia greco‐catolică de Gherla (înființată în anul 1853) .
În anul 1935 este consemnată prezenţa în sat a preotului ortodox Simion Purcileanu. Este posibil ca el să fi venit în sat în 1933 sau 1934 ocupându-se mai ales de reorganizarea parohiei şi care împreună cu cele 12 familii ortodoxe face numeroase demersuri la episcopia de Cluj pentru a se cumpăra şi renova Biserica Evanghelică Lutherană şi a se sfinţi apoi ca biserică ortodoxă. După negocieri începute în 1935 actul de vânzare-cumpărare se încheie între Episcopia ortodoxă din Cluj şi Episcopia lutherană din Sibiu, după care biserica a fost tâtnosită de episcopul Nicolae Colan cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril. Biserica este construită în stil gotic, din piatră, fără turn, cu acoperiş din şindrilă. Biserica are ziduri masive susţinute de contraforturi iar zidurile nu erau zugrăvite nici în interior nici ăn exterior, ci doar văruite în alb. Amenajarea interiorului s-a realizat după canoanele ortodoxe cu eforturile Episcopiei Ortodoxe din Cluj precum şi a credincioşilor ortodocşi cu: iconostas, icoane, ştergare, feţe de masă, coavoare, şi scaune.
Nu se cunosc informaţii concrete despre construcţia bisericii, datarea acesteia bazându-se doar pe analiza stilistică a detaliilor arhitecturale ale monumentului. Bisericuţa gotică s-a construit astfel cel mai devreme în ultimul sfert al secolului al XV-lea şi cel mai târziu la începutul veacului următor. Construcţia bisericii a debutat, cel mai probabil, după 1473 sub patronajul familiei Apafi. În 1532 s-a turnat – probabil de către meşterul Grigore din Bistriţa– un clopot decorat cu relieful unor insigne de pelerinaj (Sf. Gheorghe cu balaurul, o cruce străpunsă de cuie) pentru biserica din Corvineşti. Astăzi biserica este în paragină, fără posibilitate de a se sluji în ea vreo slujbă. Biserica face parte din patrimoniul cultural naţional al României sub codul BN-II-a-B-01638.
Trei ani mai târziu în 1938 pentru că vechea biserică fiind din lemn era într-o stare de degradare accentuată, s-a luat hotărârea de a se construi o nouă biserică de zid care să fie mai încăpătoare, ceea ce s-a şi realizat prin cumpărarea terenului de la Steiner Mendel cu suma de 130.000. Un memoriu tehnic din 1939 consemna caracteristicele noii biserici care urma să fie construită (în care se slujeşte şi astăzi) – în mijlocul satului, pe coasta dealului, în faţa soarelui; lăţime 10 metri şi lungime 21 metri cu fundaţii de 3 metri din beton, pereţii din cărămidă adusă de la Şirioara, zidită cu mortar de ciment şi var.
Peste starea de normalitate a satului s-a suprapus pe neaşteptate urmările nefaste ale Dictatului de la Viena, prin care Ardealul de Nord a fost cedat Ungariei, Sărăcirea gospodăriilor agricole, precum şi politica ostilă a noilor autorităţi au întrerupt construcţia noii biserici ale comunităţii din Corvineşti dar care au fost reluate în anul 1948 când parohia greco‐catolică Corvineşti a revenit la ortodoxie, aşadar biserica a fost construită exclusiv de credincioşii ortodocşi pe cheltuiala averii lor personale.
Prin urmare în a doua jumătate a anului 1948 conform ordinului ministerului cultelor 23099/1948, religia greco-catolică nu mai era recunoscută de stat iar din procesul verbal din 15 iulie 1948 semnat de preotul ortodox Arcadie statnic şi membrii consiliului parohial s-a reînfiinţat Parohia Ortodoxă, iar trecerea credincioşilor s-a realizat relativ paşnic datorită tactului pastoral arătat de către cei doi preoţi, ortodox şi greco-catolic.
De-a lungul timpului în localitatea Corvineţti au slujit mai mulţi preoţi care au constribuit la organizarea vieţii pedagogice şi duhovniceşti; preotul David, atestat ca preot ortodox înainte şi dupa anii 1700 potrivit unei cercetări a lui Ioan P. Papiu; preotul POPA ŞANDRU, care apare în conscripţia confesională ca preot neunit în anul 1733; preotul BAN, timp de 50 de ani (1782-1832); preotul MATEI POP, timp de 39 ani (1833-1872), personalitate care a studiat teologia la Blaj, având coleg pe Simion Bărnuţiu; preotul NICOLAE POP timp de 8 ani (1873-1881); preotul IOSIF FILIPAN, timp de 16 ani (1882-1898); preotul LAZĂR PAPIU, timp de 22 ani (1899-1921) fiu al satului Corvineşti a participat la Marea Unire şi a reorganizat viaţa sătească de după Marea Unire din 1918; preotul VASILE MITITEANUL, timp de 13 ani (1921-1934) înmormântat în sat în cimitirul de sus.; preotul SIMION PURCILEANU, timp de 3 ani (1935-1937) care a reorganizat şi reînfiinţat parohia ortodoxă pomenit mai devreme; preotul PETRU TIMIŞAN, timp de 3 ani (1938-1940); preotul ARCADIE STATNIC, timp de 3 ani (1945-1948); preotul IULIUS DRĂGAN, timp de 27 de ani (1949-1960); preotul ILIE MÂNDRILĂ, timp de 6 ani (1962-1967), după care a slujit 38 de ani în parohia Cârlibaba, Suceava; pretul VICTOR MALANCA, timp de 5 ani (1967-1972) după care a plecat la Mănăstirea Voroneţ iar apoi în Canada la Biserica „Sfântul Dumitru”; preotul PEŞTINA IOAN, timp de 43 de ani (1972-2015), a studiat seminarul teologic ortodox din Cluj, având doi copii, Florin şi Horaţiu, iar Otilia soţia sa fiind învăţătoare; preotul activ în prezent MURGOI VLAD RAREŞ, din 1 august 2015, care a studiat Seminarul Teologic Ortodox din Cluj, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj Napoca, Masteratul la specializarea Ortodoxie Românească şi Viaţă Liturgică precum şi Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.
Averea actuală a bisericii însumează 34 de hectare de pământ din care 24 agricole şi 10 păşuni extravilane, biserica ca locaş de cult cu toate ce sunt întrânsa, casa parohială ce este în construcţie precum şi 2,42 hectare ce însumează cele 2 cimitire parohiale.
ADMINISTRATIV
Din punct de vedere administrativ, după instalarea în Parohia Corvineşti la 1 August 2014, susnumitul preot paroh Murgoi Vlad, la data de 1 Septembrie 2014 împreună cu Consiliul Parohial al Parohiei Corvineşti a hotărât construcţia unei noi case parohiale. În urma unei expertize tehnice a casei parohiale, s-a realizat că este într-o stare intensă de degradare şi nu mai poate fi folosită casă de locuit. În acest sens în 3 Septembrie 2014 s-a pus piatra de temelie la noua casă parohială în suprafaţa de 280 metri pătraţi însumând cameră de zi şi loc de luat masa, bucătărie, birou parohial, 2 băi, 3 dormitoare, 2 dressinguri, garaj şi cameră tehnică.
La Sfântul Locaş de Cult, în 18 Octombrie 2014 s-a construit instalaţie termică de încălzile prin Centrală Termică pe Gaz (Viessmman Vitodens în condensaţie 34 KW) plus 12 calorifere din oţel cu instalaţie de cupru. Instalaţia a fost aşezată într-o anexă a Sfintei biserici care a fost complet renovată (tencuit, gletuit, vopsit lavabil, parchet).
Deasemenea, tot în luna octombrie 2014 s-a instalat amplificare de sonorizare profesională din microfoane wirelles şi stative de scenă precum şi 6 boxe cu amplificator şi staţie. În Sfântul Altar s-au schimbat toate obiectele de cult care au necesitat o urgentă schimbare datorită stării lor de degradare: Dulapuri Sfinte Veşminte, Proscomidiar, Sfânta Evanghelie, Sfeşnice, Cădelniţă, Sfântul Chivot, Candele Sfânta Masă, Stativ de Sfânta Evanghelie, Acoperăminte Sfântul Altar împreună cu dvere, Sfinte Cruci cu postament precum şi Cărţi de Cult. În luna Decembrie s-a confecţionat în afara Sfântului Locaş un nou loc de jertfă pentru lumânări, construit din cărămidă, acoperit cu tablă şi lăcuit, în stil bizantin.
SOCIAL-FILANTROPIC
Din punct de vedere social-filantropic, în perioada septembrie – decembrie s-au organizat colecte pentru ajutorarea celor nevoiaşi. S-au susţinut financiar copii de etnie romă pentru aşi putea continua studiile la scoală. Pentru acest fapt, s-a realizat un proiect special între Şcoala Generală din Corvineşti prin profesorul de religie şi Parohia Ortodoxă „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, prin care s-a statuat ajutorul reciproc pentru mărturisirea învăţăturii creştin-ortodoxe.
Cu ocazia Sărbătorilor de Praznicul Naşterii Mântuitorului, s-au împărţit cadouri în numar de 100 de către „Moş Crăciun” copiilor care au susţinut un concert de colinde în biserica parohială.
În periada şcolară „Săptămâna Altfel” 7 aprilie 2015, parohia a sprijinit financiar un pelerinaj la mănăstirile din judeţul Cluj pentru copii şcolii din comună „Vasile Borgovan”.
MISIONAR
Din punct de vedere misionar, s-a statuat noul program liturgic al Parohiei, program zilnic de rugăciune. Miercuri, Vineri şi Duminica precum şi în Sărbători de oficiază Dumnezeiasca Liturghie, seara Slujba Vecerniei, Acatistul Zilei sau Rugăciunile de Seară. Taina Sfântului Maslu se oficiază odată pe lună, în ultima Duminică din luna în curs.
Programul Sfintei Taine a Spovedaniei se realizează în special marţi, joi şi sâmbătă seara împreună cu cei care participă în ziua următoare la Dumnezeiasca Liturghie, iar cei ce sunt în neputinţe, bolnavi, Taina Spovedaniei se administrează acasă la credincioşi.
Începând cu data de 1 Septembrie s-a iniţiat noul cor de copii „Sfântul Ierarh Nicolae” care a susţinut primul concert în ziua Praznicului Naşterii Mântuitorului, intitulat „Să-L colindăm pe Pruncul Iisus”.
Parohia Corvineşti prin Preot Paroh Murgoi Vlad împreună cu credincioşii parohiei au participat la misiunea externă a parohiei prin participarea la Sfânta Liturghie în alte parohii atunci când s-a simţit acest lucru: La instalarea noului Preot Paroh în Parohia Enciu, precum şi la Sărbătorirea hramului în Sângeorzul Nou, Strâmba, Manic etc.
Activitatea pastorală în rândul credincioşilor, se realizează printr-o frecvenţă 150-170 persoane la Dumnezeiasca Liturghie, ataşamentul enoriaşilor faţă de Biserică este foarte bun, iar prezenţa tineretului la sfintele slujbe este de aproximativ 20. În perioada de post la Taina Sfintei Spovedanii precum şi a Euharistiei au participat un numar de aproximativ 120 de persoane din care 80 femei şi 40 bărbaţi, precum şi un număr de 15 copii.
La Dumnezeiasca Liturghie se împărtăşesc de fiecare dată aproximativ 10-13 copii cu vârsta între 1 şi 7 ani.
Ca parohie ortodoxă, Corvineşti a aparținut de Protopopiatul ortodox român Lechința‐Năsăud în perioada 1949‐1951, de Protopopiatul ortodox român Bistrița iar din anul 2013 face parte din Protopopiatul Ortodox Român Beclean din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului.
BIBLIOGRAFIE
I. Izvoare
1. Schematismus cleri dioecesis Szamosujváriensis graeci ritus catholicorum pro anno a Christo nato MDCCCC, Gherla, 1900.
2. Şematism. Eparhia de Cluj‐Gherla, Cluj‐Napoca, 1996.
II. Doctrină şi specialitate
3. CORIOLAN SUCIU, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, vol. I, Bucureşti, 1967.
4. GRETA MONICA MIRON, Biserica greco‐catolică din Transilvania. Cler şi enoriaşi (1697‐1782). Cluj‐Napoca, 2004.
5. IOAN SIGMIREAN, ADRIAN ONOFREIU, Istoria județului Bistrița‐Năsăud în documente şi texte, Bistrița, 2001.
6. IULIAN PATCA, Un sat din Câmpia Transilvaniei, Edit. Mega, Cluj Napoca, 2005.
7. MIRCEA PĂCURARIU, Istoria bisericii româneşti din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş până în 1918, Cluj‐Napoca, 1992.
8. POMPEI BOCA, Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița‐Năsăud. Secolele XII‐XIV, în File de Istorie, nr. I, Bistrița, 1971.