Parohia NEGRILEŞTI

Parohia Ortodoxă Română Negrileşti

Istoricul comunității parohiale

Parohia Ortodoxă Negrileşti face parte din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului si Clujului, protopopiatul ortodox Beclean. Localitatea Negrileşti se află sub jurisdicţia administrativă a comunei Negrileşti, comuna ce se găseşte la poalele Cetăţii Ciceului. Prima menţiune documentară a satului a fost în anul 1405-villa olachalis Negelfalva (satul românesc Negrileşti). Alte denumiri: 1467-Negelfalwa, 1750-Negrileşti.

Istoricul comunităţii parohiale

O biserică ortodoxă de lemn a fost construită pe la sfârşitul secolului al XVII-lea de nobilul Indrei Dracşan(Danut), mort în 1711, între Baţa şi Reteag, în confruntarea cu tătarii. Urmare a divizării confesionale a satului, greco catolicii au construit între 1820-1821 biserica de zid cu hramul „Sfântul Dumitru”, pictată în 1836. Între anii 1902-1903 au construit o nouă biserică cu acelaşi hram, binecuvântată în 17 iulie 1904 de Ep. Dr. Iuliu Hossu, sfinţită n 1912 de canonicul Octavian Domide. Renovată în 1935, zugravită în 1967, reparată capital, retencuită în exterior cu terasit (1989-1993), pictată în 1992 de Gheorghe Istrate din Cirlomanesti-Galati (1992), a fost resfinţită în 31 august 2003, la 100 de ani de la edificare, de Ep. Vicar Vasile Someşanul.
În 1927, potrivit informării trimise Consistoriului de preotul Tagean Nicolae, biserica ortodoxă era în pragul prăbuşirii. Cum era prea veche şi neîncăpătoare pentru a merita să fie reparată, s-a optat pentru construirea unei biserici noi. În 2 iulie 1931 Consiliul Parohial a hotărât să cumpere o biserică de lemn făcută de Ioan Axente şi Tănase Gavrilă din Susenii-Bârgăului, care cereau pe ea 260.000 lei, pentru procurarea cărora credincioşii erau decisi să vândă locul şcolii confesionale.
Renuntând la ofertă, ortodocşii au construit între anii 1935-1945 o biserică de zid, sfinţită în data 19 august 1945 de Ep. Nicolae Colan si în 11 iulie 1993. Retencuită în terasit(2001), reparată în exterior şi înzestrată cu un iconostas sculptat de Burzo Teodor din Suciu de Sus(2002), pictată în tempera de Ivancus Gheorghe în 2003, dotată cu centrală termică, strane şi banci (2004), a fost sfinţită în 25 iulie 2004 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanul.
Până în 1700, când au fost trecuţi în rândurile unităţilor, locuitorii satului au fost ortodocşi. În 1733 cele 60 de familii aveau biserică, casa parohială şi patru preoţi: Niculaie, Vasile, Mihail si Costan. În 1750, cei 252 de credincioşi erau păstoriţi de cei patru preoţi, din care unul era taxalist. Conscripţia din 1760-1762 a înregistrat revenirea integrală la Ortodoxie a celor 150 de familii, preoti menţinandu-se între uniţi.
În anul 1805 satul, în majoritate ortodox, avea 114 capi de familie, inclusiv văduve şi ţigani, păstorit între 1793-1815 de Mihatz (Mihut?) Teodor. Din 15 martie 1816 până în 3 noiembrie 1844 a administrat parohia Mărcus (Marcus?) Vasile, apoi din 5 decembrie 1845 până în 8 septembrie 1951, Marcus (Marcus?) Ioan. În jurul anului 1800, o parte dintre credincioşi au trecut la greco -catolici, grupându-se în jurul bisericii „Sf. Dumitru”. Satul s-a divizat în două parohii, situaţie care s-a menţinut până în 1948.
Parohia greco-catolică, formată în 1835 de 230 credincioşi, în 1842 de 306, era administrată de preotul Sigartau Damian. Li s-au alăturat greco-catolicii din Ciceu-Poieni. Până la unificarea religioasă din 1948, obştea greco-catolicilor, a fost administrată de preoţii:
Georgiu Ioan ( 1852-1875), Georgiu George (1874-1879), Juga Constantin (1880-1916), Viman Petru(1916-1956). În 1948 enoriaşii au trecut la ortodoxie.
Parohia ortodoxă a fost administrată de preoţii: Lador Gavril din Chiuieşti, Ioan Bodea din Ciceu-Giurgeşti, Perhaiţă Ioan din Borcut, Perhaiţă Petru din Dobricel şi Perhaiţă Teodor din Dobricul Lapuşului, Dumitru Sighiartau din Breaza, Sighiarteu Eutimiu din Ciceu-Poieni si Cotutiu Pantelimon din Dumbraviţa (20 octombrie 1879-14 octombrie 1881), Bodea Vasile, (14 octombrie 1881 – 15 februarie 1901), Sighiarteu Alexandru din Ciceu-Poieni (16 februarie 1901 – 1 ianuarie 1903), Lărgean Gheorghe din Ciceu-Giurgeşti, Bodea Constantin, preot în Ciceu Giurgeşti (1907-1909), Bodea Ioan, fiul preotului Vasile Bodea din Ciceu-Giurgeşti, nascut in 8 august 1882, Jula Constantin (1918-1920), Tăgean Nicolae, Dobrovolschi Gavril (1948-1950), Cotutiu Constantin(1950-1959), Nedelea Teodor(1970-1978), Briciu Alexandru(1978-1985) şi Zinveli Dumitru(1985-prezent).
Cărţi: Apostol, chrilice, Cazanie, Evanghelie, Chirilice, Evangheliar, chirilice, Liturghier, chirilice, Minee (2 buc), Octoih mic (4 buc), Penticostar, Triod (invetar din 6 ianuarie 1918)

Filia Purcărete

Prima menţiune documentară avut loc în anul 1956. Purcăreţul este filia parohiei ortodoxe Negrileşti. Este o aşezare mică cu 22 familii şi 58 de locuitori. Biserica cu hramul „Schimbarea la Faţă” a fost construită între anii 1996-2002 de meşterii localnici şi din localităţile învecinate: Florea Ioan din Purcarete, Dunca Ionel, Florea Ioan şi Vlad Ioan din Negrilesti (zidaria), Baias Gavril din Beclean şi Georgiu Constantin (şarpanat), Pop Ioan, Pop Nechita şi Pop Gheorghe din Ciceu-Giurgeşti (acoperişul de tabla), sub îndrumarea şi sprijinul necontenit al pr. Zinveliu Dumitru
A fost sfinţită în data de 22 septembrie 2002 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriteanul.

Cimitirul(ele)
Parohia ortodoxă Negrileşti are două cimitire: unul în locul numit “Turtele”, cu o suprafaţă de 1 ha şi altul “De peste apă”, cu o suprafaţă de 2 ha.

Activităţi culturale şi filantropice
O şcoală greco-catolică a existat în anul 1811. O „casa şcolara” de lemn pentru toţi copiii satului, indiferent de religie, era în 1867. În 1886, ortodocşii s-au separat, deoarece, începând din 1870, şcoala a căpătat un evident caracter greco-catolic. În 1889 au construit o casă şcolara de lemn, înlocuită în 1911 cu una din zid, şcoala comunală.

Profilul actual al parohiei
Parohia ortodoxă Negrileşti numără în prezent 880 de credincioşi. Parohia are o viaţă religioasă activă, enoriaşii participând la sfintele slujbe, la pelerinajele organizate, la activităţile cu tineretul, ca de exemplu : împodobirea bradului de Crăciun, concert de colinde, şi alte activităţi precum colecte şi pregătirea de pachete pentru copii şi bătrâni cu ocazia Crăciunului .
Surse bibliografice

Coriolan Suciu, Dictionar istoric al localităţilor din Transilvania, 2 vol., Bucureşti, 1967-1968;
Augustin Bunea, Comscripţia din 1733, an 1900;
Virgil Ciobanu, Comscripţia din 1860-1862, an 1926;
Arhiva parohiei ortodoxe Negrileşti

Date de contact

Adresa: Negrilesti, nr. 506,com. Negrileşti, jud. Bistriţa-Năsăud
Hramul: Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Tel: 0768132106