Parohia VISUIA

PAROHIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ VISUIA

Istoricul comunității parohiale

Parohia ortodoxă română Visuia aparține protopopiatului Beclean, din județul Bistrița-Năsăud.
Satul Visuia, component al comunei Miceștii de Câmpie, Județul Bistrița-Năsăud, este situat la partea de sud a județului. Prima atestare documentară a satului Visuia este la data de 10 aprilie 1329. Acest sat a aparținut regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, iar acesta a făcut schimb de moșii cu magistrul Ștefan zis Pugan, fiul lui Bechent, confirmat de capitelul de la Alba Iulia. În acest document, satul Visuia purta numele de WIZULIA-TELEKE.
Până la 30 august 1940, satul Visuia era parte a județului Cluj și se găsea la extremitatea răsăriteană a acestuia, la o distanță de 70 km de Cluj. După cedarea Transilvaniei de Nord, Visuia a rămas României și împreună cu alte comune a trecut la județul Turda, care s-a și numit Cluj-Turda, orașul cel mai însemnat devenind acum Turda , la o distnță de 60 km. Satul, care până la cedarea Transilvaniei de Nord se afla în inima Ardealului a devenit sat de graniță, rămânând o parte din hotar și unele case, sub stăpânire maghiară. Satul a devenit teritoriu al județului Bistrița-Năsăud după împărțirea administrativ teritorială din anul 1968.
Istoricul bisericii parohiale
În sematismul anului 1901, se arată că Parohia Visuia aparţinea de districtul Cătinei şi preot era Ioan Pop.
Parohia, în anul 1730, ţinea de districtul Sân-Martinului, şi număra 180 de suflete, avea biserică şi casă parohială, iar proprietatea bisericii consta „în loc arător 10 iugăre şi cositor 9 care de fân”, iar preoţi erau doi: Popa Constantin şi Popa Vasile. După moartea acestora şi până în anul 1824 nu se ştie cine a fost preot în sat.
De la 18 noiembrie 1824 până la 7 februarie 1832, a fost preot Teodor Sovoroş, de la 12 iulie 1832 până la 23 ianuarie 1856 Teodor Catană, de la 4 februarie 1856 până la 23 februarie 1882 Alexandru Pop, iar din 1882 Ioan Pop. Acestuia i-au urmat, până în anul 1949, Adrian Toderici şi Vasile Sărmăşan.
Slujbele se ţineau într-o bisericuţă construită din bârne din lemn de stejar, din pădurea ce aparţinea localităţii, pe locul numit „numaş” şi care în prezent este păşune.
În anul 1908 a fost construită o altă biserică şi o clopotniţă, ambele acoperite cu şindrilă. Biserica a fost demolată în anul 1984 când a început construcţia actualei biserici. Datele despre noua biserică sunt cuprinse în „Pisania” existentă pe parapetul balconului bisericii: „Acest sfânt lăcaş cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril a fost înălţat între anii 1984-1990 prin osteneala credincioşilor acestei parohii sub păstorirea preotului paroh Simion Negruşa, inginer proiectant fiind Pop, meşteri zidari Dumitru Moldovan şi Ioan Dumbrăvean”.În anul 1988 biserica a fost împodobită cu pictură în tehnica frescă de Gabor din Piatra Neamţ. Biserica a fost înzestrată cu iconostas şi mobilier din stejar executate de Virgil Armanu din Grumăzeşti, judeţul Neamţ.
La data de 26 august 1990 s-a sfinţit acest lăcaş de către Î.P.S. Teofil Herineanu în timpul Preafericitului Teoctist Arpaşu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului fiind Î.P.S. Teofil Herineanu, protopop al Protopopiatului Bistriţa fiind Simion Creţa, prim epitrop Vasile Beldean.
Este de remarcat faptul că s-a început construcţia bisericii cu mari greutăţi, având în vedere perioada respectivă, cea comunistă. După câteva zile de la începerea construcţiei, s-au prezentat la faţa locului reprezentanţi ai autorităţilor judeţene şi locale şi lucrările au fost sistate. După intervenţii la anumite niveluri, lucrările au continuat şi astfel localnicii au reuşit să realizeze acest minunat lăcaş ce va dăinui peste timpuri.
Preoţii care au slujit la biserică după anul 1950 sunt: 1950-1953 Vasile Moldovan, 1954-1956 Liviu Rus din Miceştii de Câmpie şi Ilie Toropa din Delureni, 1957 Ioan Macavei, 1958-1959 Alexandru Pop, 1959-1964 Dan Pompiliu, 1965-1968 Alexandru Baciu, 1969-1971 Augustin Stuparu, 1972-1973 Lucian Alexandru din Delureni, 1974-1976 Liviu Măierean, 1977 Cornel Mureşan din Miceştii de Câmpie, Ioan Ciociu din Ţagu, 1977-2012 – preot Simion Negruşa, iar din luna august 2012 slujește ca și preot paroh Mureșan Grigore.
Casa parohială a fost construită în perioada 1936-1938, pe timpul când slujea la biserică părintele Adrian Toderici şi a fost folosită un timp în perioada comunistă ca sediu de G.A.C. şi săli de clasă pentru şcoală, intrând din nou în posesia bisericii în anul 1977. În anul 2012 casa parohială era nelocuita de aproximativ 8-9 ani, iar la venirea noului preot în casa nu se putea locui, deoarece era intr-o stare avansata de degradare. Momentan preotul paroh împreuna cu familia sa locuieste într-o clădire pusă la dispoziție de primăria comunei. În anul 2014 vechea casă parohială a fost demolată și s-au demarat lucrări de construcție la o nouă casă parohială în regim de D+P+M. În momentul de față lucrările au ajuns la stadiul de acoperiș.

Cimitirul
Biserica are în administrare cimitirul comunal, în suprafață de 2,5 h și este împrejmuit
cu gard de plasă și aflat la aproximativ 500m de biserică. Un al doilea cimitir se află în curtea bisericii. Acesta a luat fiinţă în urmă cu zeci de ani din dorinţa unor credincioşi de a fi îngropaţi cât mai aproape de lăcaşul, unde şi-au plecat atâţia ani genunchi la rugăciune.

Activităţi culturale şi filantropice în trecut
Căminul cultural fost construit în perioada 1957-1963, prin contribuția voluntară a
cetățenilor satului, și a fost inaugurat la 24 noiembrie 1963. După punerea lui în funcțiune, aici s-au desfășurat diferite activități cultural-educative și artistice. Căminul cultural avea bibliotecă și sală pentru jocuri de cameră, în special șah și dispunea de aparat de proiecție pentru rulare de filme. În incinta școlii a fost înființat un muzeu de către profesorul Ioan Moldovan, care în prezent este desființat. În localitatea noastră nu a existat nici o formă de asistență socială organizată.

Profilul actual al parohiei
Parohia Ortodoxă Română Visuia are un număr de 350 de credincioși. Parohia
răspunde oricărei probleme sociale ivite prin colecte de bani și de materile alimentare și agricole. Pe plan cultural se desfășoară anumite activități cu tinerii, cele mai importante fiind prilejuite de prznicele împărătești când tinerii susțin programe specifice fiecărei perioade.

Surse bibliografice:
Arieșan Simion, Moldovan Ioan-Flaviu, Monografia satului Visuia, Editura Gloria, Cluj-Napoca, 2006.
Date de contact:
Parohia Ortodoxă Română Visuia, str. Principală, nr. 41, Localitatea Visuia, Comuna Miceștii de Câmpie, Județul Bistrița-Năsăud, cod: 427162.
Pr. Paroh Mureşan Grigore, telefon 0746773043